"sintetizator vocal, care transformă tema de citire într-o temă de ascultare", conform OMEN Nr. 3.124/30.01.2017 --- Ministerul Educației Naționale. CABINET MINISTRU. ORDIN, privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar eleevilor cu tulburări de învăţare. În baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 1 din 2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în temeiul prevederilor articolului 47 din Legea educaţiei naţionale numărul 1 din 2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului numărul 26 din 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naționale, MINISTRUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE emite prezentul ordin: Articolul 1. Se aprobă Metodologia pentru asigurarea suportului necesar eleevilor cu tulburări de învăţare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea întâi. Articolul 3. Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală management şi resurse umane, Direcţia minorităţi, Direcţia generală buget-finanţe, inspectoratele şcolare judeţene sau al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU. PAVEL NĂSTASE. Bucureşti, 20 ianuarie 2017. Numărul 3 124. ●● Pagina 1. Anexă la OMEN numărul 3124 din 20/01/2017. METODOLOGIA PENTRU ASIGURAREA SUPORTULUI NECESAR eleevilor CU TULBURĂRI DE ÎNVĂȚARE. CAPITOLUL 1. Dispoziții generale. Articolul 1. (1) Prezenta metodologie reglementează procedurile de evaluare adecvate pentru depistarea tulburărilor de învățare (dislexie, disgrafie și discalculie) ale eleevilor, precum și tipul de intervenție pentru asigurarea învățării individualizate și personalizate în cazul acestora. (2) Prezenta metodologie nu se referă la categoria copiilor sau eleevilor cu dificultăţi de învăţare, care este reglementată de legislaţia actuală în vigoare. Articolul 2. Principiile care stau la baza intervenției sunt cele prevăzute în articolul 3 din Legea educației naționale numărul 1 din 2011, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 3. Scopul prezentelor norme metodologice şi obiectivele acestora sunt. a) garantarea dreptului la educaţie al tuturor eleevilor identificaţi cu tulburări de învăţare. b) favorizarea succesului şcolar al eleevilor prin măsuri didactice de susţinere, garantarea unei formări adecvate şi promovarea dezvoltării potenţialului fiecărui eleev. c) reducerea dificultăţilor relaţionale şi emoţionale, secundare tulburărilor de învăţare. d) adoptarea unor forme de verificare şi de evaluare adecvate necesităţii formative a eleevilor. e) pregătirea cadrelor didactice, profesorilor de sprijin, profesorilor psihologi, logopezilor, profesorilor consilieri şcolari, precum şi responsabilizarea şi sensibilizarea părinţilor în confruntarea cu problemele legate de tulburările de învăţare. f) favorizarea diagnosticării precoce a eleevilor şi stabilirea parcursurilor didactice reabilitative. g) creşterea comunicării şi colaborării între familie, şcoală, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională sau Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (C J R A E sau C M B R A E) şi medicii de familie, pe parcursul instruirii şi formării. h) asigurarea oportunităţilor egale de dezvoltare a tuturor capacităţilor eleevilor, necesare în mediul social şi profesional. Articolul 4. (1) Beneficiarii prezentei reglementări sunt eleevii înscriși în sistemul de învățământ preuniversitar, depistați cu tulburări de învățare. Pagina 2. (2) Evaluarea capacității de învățare în vedderea depistării tulburărilor de învățare este realizată de către specialiști. Articolul 5. În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii. a) tulburări de învăţare, denumite în continuare tulburări specifice de învăţare (T S I) - desemnează un grup eterogen de tulburări ce afectează procesul tipic de achiziţie a abilităţilor şcolare (de citire, exprimare în scris şi matematice): dislexie, disgrafie (inclusiv disortografia), discalculie. Aceasta nu este o consecinţă a lipsei oportunităţilor de învăţare sau a lipsei motivaţiei pentru învăţare, nu este rezultatul unei dizabilităţi intelectuale, a unui intelect liminar, deficit senzorial (de exemplu, auditiv, vizual, motor), a tulburărilor afective şi emoţionale de natură psihiatrică, a altor tulburări de (neuro) dezvoltare (de exemplu, T S A - tulburări de spectru autist, A D H D - tulburarea de deficit de atenţie şi hiperactivitate) şi nu este cauzată de nicio formă de traumă cerebrală sau maladie de achiziţie. Dislexia, disgrafia şi discalculia pot apărea izolat sau se pot asocia. Acestea reprezintă o tulburare de origine biologică, nefiind o consecinţă a absenţei oportunităţilor de învăţare, a existenţei unor condiţii incapacitante sau a unor condiţii defavorabile învăţării. b) dislexia este o tulburare specifică a abilităţilor de citire (în privinţa corectitudinii, fluenţei, comprehensiunii), care nu sunt dezvoltate la nivelul aşteptat prin raportare la nivelul de dezvoltare intelectuală, nivelul de şcolarizare şi vârsta persoanei. c) disgrafia cuprinde toate formele de perturbări ale procesului tipic de achiziţie a exprimării în scris (erori la nivelul literelor, erori sintactice şi erori de punctuaţie, organizarea grafică a paragrafelor). d) discalculia este o tulburare specifică de învăţare care se exprimă prin perturbări ale procesului tipic de achiziţie a abilităţilor matematice (simţ numeric, memorarea tablei adunării şi înmulţirii, calcul corect sau fluent, raţionament matematic acurat). e) risc de dezvoltare a tulburărilor specifice de învăţare - prezenţa unor semne, în preşcolaritate şi debutul micii şcolarităţi, care să indice posibilitatea dezvoltării unor tulburări specifice de învăţare. Indicatorii sunt reprezentaţi de anumite deficite sau disfuncţii la nivelul unor abilităţi considerate preachiziţii ale citit-scrisului, numeraţiei şi calculului matematic. Indicatorii riscului de dezvoltare a acestor tulburări pot fi observabili în diferite domenii: limbaj (expresiv, la nivel de vocabular, complexitate morfosintactică, pragmatică, articulare; receptiv, sub aspectul percepţiei sau înţelegerii vorbirii, inclusiv al procesărilor fonologice; dislalia prelungită, persistentă), motor (coordonare, mişcări grosiere şi fine, echilibru, coordonare oculomotorie, grafomotorie), psihomotor (ritm, schemă corporală, orientare spaţiotemporală, inclusiv lateralitate), cognitiv (atenţie, percepţie, memorie vizuală sau auditivă, memorie de lucru sau de lungă durată, învăţare intermodală, operaţii cognitive). Pagina 3. f) dificultăţile de învăţare desemnează o categorie de cerinţe educaţionale speciale (CES) ca urmare a intervenţiei unor factori extrinseci (şcolari, familiali, sociali), dar şi a unor factori intrinseci psihoafectivi. Dificultăţile de învăţare pot fi remediate şi, de cele mai multe ori, se exprimă sub forma unor întârzieri şi nu a unor perturbări ale procesului tipic de achiziţie. Dificultăţi de învăţare pot apărea şi secundar unui nivel intelectual liminar, prezenţei deficienţelor senzoriale, prezenţei A D H D, tulburărilor emoţionale severe, bilingvism. g) adaptarea curriculară - orice măsură prin care se accesibilizează curriculumul naţional în raport cu nevoile speciale sau cerinţele educaţionale speciale ale eleevilor. În acest context se pot stabili mai multe niveluri de adaptare, de la adaptarea contextului fizic, a metodelor de predare şi până la adaptarea conţinuturilor şi a cerinţelor curriculare. h) augmentarea curriculară - presupune îmbogăţirea standardelor curriculare cu strategiii de procesare executivă care facilitează achiziţia şi generalizarea informaţiei. Metodele de augmentare a curriculumului includ: strategiii de învăţare sau cognitive, strategiii de învăţare orientate pe eleev, strategiii de stimulare a autodeterminării. Modificarea curriculumului presupune ca echipa implicată în elaborarea planului educaţional personalizat (PEP) să adauge în conţinutul formal al curriculumului eleevului ceea ce nu se află în curriculumul general. i) grad de severitate - un specificator al T S I care cuprinde trei grade (uşor, moderat şi sever) şi care indică nivelul de extindere a tulburării de învăţare în raport cu abilităţile şcolare afectate şi cu nivelul de intensitate a sprijinului necesar. j) evaluare adaptată - diferenţiere care se realizează la nivelul practicilor de evaluare pedagogică a eleevilor, pentru a răspunde cerinţelor educaţionale speciale ale acestora. Evaluarea pedagogică adaptată comportă mai multe niveluri, de la flexibilitatea pedagogică la acomodarea şi modificarea de substanţă a conţinutului evaluării, niveluri care se vor stabili în urma unei evaluări a nevoilor educaţionale speciale ale eleevului. Adaptarea evaluării, în raport cu nivelul la care se produce, poate fi realizată de către cadrul didactic de la clasă (dacă este vorba de flexibilitate pedagogică sau adaptare) sau de către echipa multidisciplinară care se ocupă de caz (prin intermediul unui plan educaţional personalizat). Evaluarea adaptată se face în raport cu gradul de severitate al T S I, cu gradul de afectare a unei abilităţi sau a mai multor abilităţi şcolare; k) terapii specifice - demersuri prin care abilităţile şcolare afectate, fie direct, fie prin prisma caracteristicilor psihologice care susţin învăţarea sunt reabilitate. Acestea includ, dar nu se limitează la: terapie logopedică, terapie psihomotorie, terapie psihologică, terapie educaţională de stimulare cognitivă, terapie ocupaţională; Pagina 4. l) măsuri compensatorii - strategiii de adaptare curriculară instrucţională care îi vor permite eleevului să compenseze, din punct de vedere funcţional, carenţele determinate de prezenţa tulburării specifice de învăţare. Cuprind măsuri, materiale adaptate, tehnologii asistive. Aceste măsuri şi instrumente de adaptare instrucţională respectă principiul egalităţii de şanse, astfel încât eleevul cu T S I să participe autonom la activitatea instructiv-educativă; m) instrumente compensatorii - instrumente didactice şi tehnologice care substituie sau facilitează performanţa în condiţiile existenţei unei abilităţi deficitare. Instrumentele compensatorii absolvă eleevul cu T S I de o prestaţie care devine dificilă din cauza tulburării, fără să îi faciliteze, din punct de vedere cognitiv, sarcina de lucru. Utilizarea unor asemenea instrumente nu se realizează la nivelul întregii clase. Cadrele didactice, pe baza indicaţiilor psihologului clinician, profesorului de sprijin, profesorului psihopedagog, logopedului sau profesorului consilier şcolar, permit utilizarea acestor instrumente doar eleevilor cu T S I. n) măsurile de dispensare sunt intervenţii care permit eleevului să nu realizeze anumite activităţi care, din cauza tulburării specifice de învăţare, devin extrem de dificile şi care nu îmbunătăţesc procesul de învăţare. ●● CAPITOLUL 2. Procedurile de evaluare pentru identificarea tulburărilor de învățare. Articolul 6. Eleevii afectați de tulburările de învățare pot dobândi competențele generale și specifice prevăzute de curriculumul național. Articolul 7. În vedderea diagnosticării eleevilor cu tulburări de învățare sunt parcurse următoarele etape. a) Evaluarea psihopedagogică este obligatorie şi se referă la stabilirea nivelului de cunooştinţe la care se situează eleevul, în raport cu nivelul de şcolarizare; stabilirea nivelului de intensitate a sprijinului necesar pentru a face faţă cerinţelor curriculumului naţional; stabilirea impactului pe care deficitul funcţional, în ariile citire, scriere sau calcul matematic îl are asupra performanţei lui şcolare în ansamblu; identificarea strategiiilor de învăţare pe care eleevul le aplică; identificarea înaltei abilitări în dezvoltare (de performanţă înaltă). b) Evaluarea complexă este efectuată de către specialişti (psihologi, profesori consilieri şcolari, logopezi, medici etc.) acreditaţi conform legii, în vedderea stabilirii diagnosticului. Articolul 8. (1) Evaluarea psihopedagogică în vedderea depistării precoce a tulburărilor de învățare se realizează de către cadrul didactic de la clasă pe baza instrumentelor metodologice pentru identificarea eleevilor cu risc de a fi diagnosticați cu tulburări specifice de învățare, conform anexei numărul 1. Pagina 5. (2) Instrumentele metodologice sunt completate de către cadrul didactic numai pentru eleevii care prezintă dificultăți de învățare și demonstrează întârzieri în achiziția abilităților școlare. (3) Cadrul didactic semnalează părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal, profesorului psiholog, profesorului de sprijin, logopedului, profesorului consilier şcolar întârzierile în achiziţia abilităţilor şcolare ale eleevului împreună cu recomandarea efectuării unei evaluări complexe, dacă este cazul. Articolul 9. (1) Pentru completarea corectă a formularului prevăzut în anexa numărul 1 sunt utilizate metode, precum: observarea la clasă, observarea performanțelor atipice ale eleevilor, observarea stilurilor de învățare. (2) Observarea la clasă, de către cadrul didactic, are rolul de a recunoaște potențialele tulburări specifice de învățare, cum ar fi întârzieri și / sau atipii ale procesului dezvoltării individuale a eleevului. (3) Observarea performanțelor atipice se poate face, în prima fază, observând prestațiile școlare ale eleevului în diferite arii de învățare care pot fi afectate de tulburare: citirea, scrierea, calculul și raţionamentul matematic. Când un cadru didactic observă asemenea caracteristici, trebuie să întreprindă activități specifice de recuperare și dezvoltare. Dacă, chiar și după asemenea intervenții, dificultăţile rămân, cadrul didactic comunică familiei cele constatate și recomandă consultarea unui specialist care poate certifica prezența a cel puțin unei tulburări specifice de învățare. (4) Observarea stilurilor de învățare se recomandă în mod special în cazul eleevilor cu T S I, în scopul adaptării strategiiilor didactice, în faza formativă, la stilul de învățare al fiecărui eleev. Articolul 10. Evaluarea complexă se realizează utilizând metode variate şi instrumente psihometrice (teste, probe, chestionare, scale etc) standardizate și validate conform legislației în vigoare. Procesul de evaluare complexă a eleevilor în vedderea depistării T S I cuprinde. a) Evaluare psihologică - presupune evaluarea profilului de funcționare neuro-cognitivă (coeficient de inteligență verbal, non-verbal, total), profilului comportamental, emoțional și motivațional-afectiv, precum și a abilităților de funcționare adaptativă. În vedeerea stabilirii psihodiagnosticului diferențial pot fi efectuate probe specifice de evaluare a atenției, memoriei, funcțiilor senzorio-motorii și vizuo-spațiale, limbajului, abilităților de procesare fonologică și a altor funcții cognitive implicate în procesul de învățare. b) Evaluare logopedică – presupune evaluarea limbajului oral, printr-o abordare componențială (latura fonologică, lexical- semantică, morfo- sintactică și pragmatică), limbajului scris: citire (corectitudinea exprimată prin numărul și tipul de erori, fluența în citire și înțelegerea textului citit), scrierii (componenta grafomotorie, vizuo-spațială a scrisului, ortografia, punctuația, tipuri de erori în scris și frecvența lor), numerației și calculului (citirea și scrierea numerelor, corespondența dintre număr și cantitate, simț numeric - comparații cantitative non-simbolice, corectitudinii și fluenței în operațiile de calcul, atât în realizarea algoritmilor, cât și în reactualizarea rezultatelor automatizate, utilizării și înțelegerii limbajului matematic, raționamentului matematic). Pagina 6. c) Evaluare medicală se realizează, după caz, pentru diagnosticul diferențial: evaluare psihiatrică și neurologică, evaluare oftalmologică, evaluare otorinolaringologie (O R L). Articolul 11. (1) Evaluarea complexă se realizează în conformitate cu prevederile manualelor de diagnostic I C D 10 şi D S M 5 şi stabilește tipul de tulburare specifică de învăţare, precum şi nivelul sau gradul de severitate (uşor, moderat, sever). (2) În urma evaluării complexe se eliberează certificatul de diagnostic, cu specificarea nivelului / gradului de severitate. Articolul 12. Diagnosticul de dislexie, respectiv diagnosticul de disgrafie, se stabilesc, de regulă, în clasa a 2-a, după ce eleevul a parcurs învăţarea tuturor literelor. Diagnosticul de discalculie se stabileşte, de regulă, în clasa a 3-a. Articolul 13. (1) Diagnosticul de tulburare de învăţare se exclude în următoarele cazuri. a) coeficientul de inteligență al eleevului (aI Q) mai mic de 85 (prezența unei dizabilități intelectuale sau a unui un intelect liminar). b) deficite senzoriale auditive și vizuale necorectate. c) tulburări psihiatrice sau neurologice organice sau funcționale de achiziție. d) absența oportunităților de învățare (absenteism, spitalizare prelungită, apartenența la grupuri defavorizate, nefrecventarea învățământului preșcolar, lipsa exersării, educație precară sau insuficientă). e) dezavantaje psihosociale. f) alte influențe externe cu relevanță pentru procesul de achiziție. Articolul 14. Anual se efectuează reevaluări pentru restabilirea gradului de severitate al T S I, în vedderea adaptării intervenției, precum și pentru a evita situațiile de acordare a măsurilor de dispensare și instrumentelor compensatorii copiilor diagnosticați greșit. ●● CAPITOLUL 3. Intervenția în cazul eleevilor cu T S I. Articolul 15. Eleevii cu T S I sunt integrați în învățământul de masă. Articolul 16. (1) După eliberarea documentului prevăzut la articolul 11, aliniatul (2), părintele, tutorele sau reprezentantul legal al eleevului cu T S I se adresează C J R A E sau C M B R A E, în vedderea orientării școlare și profesionale a eleevului. (2) Evaluarea eleevilor cu T S I prin C J R A E sau C M B R A E se realizează conform prevederilor legale în vigoare. Pagina 7. Articolul 17. (1) Părintele, tutorele sau reprezentantul legal al eleevului cu T S I, după obţinerea certificatului de orientare şcolară și profesională, se adresează unității de învățământ, în vedderea întocmirii Planului educațional personalizat (PEPp). (2) PEPp, la care va avea acces eleevul în școală și obiectivele specifice de intervenție psihopedagogică în cadrul și în afara școlii, cuprinde. a) Datele personale ale eleevului. b) Tipologia tulburării (conform diagnosticului). c) Recomadări cu privire la intervenția individualizată și personalizată. d) Instrumente compensatorii utilizate. e) Măsuri de dispensare adoptate. f) Forme de evaluare / verificare personalizate pe parcursul semestrelor şi la Evaluările Naţionale sau Bacalaureat. Articolul 18. Obligația de a adapta procesul educativ-formativ la nevoile eleevului cu T S I revine unității de învățământ, doar pentru eleevii pentru care a fost depus certificatul de orientare școlară și profesională. Articolul 19. Cu acordul prealabil al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi la recomandarea specialistului, pentru fiecare caz în parte, eleevii cu tulburări specifice de învăţare pot folosi materiale sau instrumente compensatorii, inclusiv tehnologii asistive și de acces, şi vor beneficia de evaluare adaptată pe parcursul semestrelor. Articolul 20. Măsurile compensatorii care se pot asigura eleevilor cu T S I sunt. a) compiuter, tabletă sau telefon cu software - sintetizator vocal, care transformă temma de citire într-o temă de ascultare. b) aparat de înregistrare care permite eleevului să îşi completeze notiţele în timpul lecţiei (tabletă, telefon, reportofon etc.), cu respectarea prevederilor legale în vigoare. c) hărţi mentale, mape conceptuale ale unităţii de studiu. d) manuale şi cărţi în format digital (audio-book). e) dicţionare, vocabulare digitale. f) tabele cu: lunile anului, anotimpurile, zilele săptămânii, alfabetul, formule, definiţii etc. g) texte cu imagini, sinteze, scheme. h) prezenţa cadrului didactic care să citească itemii textului din manual, sarcinile de rezolvat, chestionarele cu răspunsuri multiple. i) compiuter cu program de scriere video, cu corector ortografic, care permite realizarea unor texte suficient de corecte fără un efort suplimentar de recitire şi de corectare a eventualelor greşeli. Pagina 8. j) software pentru realizarea hărţilor mentale, mape conceptuale. k) fotocopii adecvate ale unităţii de studiu. l) dicţionar digital (sub formă de tabletă, telefon sau pe compiuter). m) calculator care să faciliteze operaţiile de calcul. n) alte instrumente tehnologice mai puţin evoluate, cum ar fi tabela pitagoreică, de măsuri, tabel cu formule matematice, scheme conceptuale etc. o) altele. la decizia cadrului didactic. Articolul 21. Măsurile de dispensare care se pot asigura eleevilor cu T S I sunt. a) dispensarea cititului cu voce tare în faţa clasei. b) dispensarea citirii autonome a unor texte a căror lungime şi complexitate nu este compatibilă cu nivelul de abilitate al copilului. c) cantitatea excesivă de teme pentru acasă. d) memorarea poeziilor, formulelor, tabelelor, definiţiilor. e) dispensarea studierii limbilor străine în forma scrisă sau citită. f) efectuarea mai multor teste sau evaluări la puţină vreme unele dupa altele. g) dispensarea scrierii rapide după dictare. h) dispensarea luării de notiţe scrise. i) dispensarea copierii de pe tablă, recopierea textelor. j) dispensarea respectării timpilor pentru realizarea sarcinilor de lucru în scris. k) scrierea de mână a temelor pentru acasă pentru cazurile severe de disgrafie (se acceptă scrierea pe calculator sau transcriere de către părinte). l) dispensarea memorării tablei înmulţirii. m) dispensarea copierii textelor (exemplu, probleme matematice) de pe tablă sau manuale - compensare cu texte pregătite anticipat, printate şi lipite pe caiete (sau lucru direct pe fişe). n) altele. la decizia cadrului didactic. Articolul 22. (1) Evaluarea eleevilor cu T S I se adaptează în funcție de evoluția particulară a acestora. (2) Recomandări de evaluare adaptată în raport cu gradul de severitate al T S I. a) T S I uşoară - abordare prin prisma flexibilităţii pedagogice, adaptări minimale ale instrumentelor și modalităților de evaluare. b) TSI moderată - adaptări care sunt concordante cu adaptările curriculare pe care le reclamă nevoile educaţionale ale eleevului şi care sunt specifice tipului sau tipurilor de abilitate şcolară perturbată sau perturbate. c) TSI severă - adaptări şi modificări ample, care reclamă un proces decizional complex cu mai mulţi factori de decizie. Decizia luată în echipă multidisciplinară cu un profesor psihopedagog / de sprijin care să realizeze managementul cazului, împreună cu profesorul de la clasă. Pagina 9. (3) Recomandarea pentru un anumit tip de evaluare nu va exclude punerea în lucru de către cadrul didactic de la clasă şi a altor tipuri de evaluare adaptată. Articolul 23. Evaluarea adaptată este asigurată pe parcursul semestrelor astfel. a) testele şi verificările se anunţă cu cel puțin 24 de ore înainte. b) se asigură timp suplimentar (30-60 de minute) pentru execuţia probelor sau se asigură verificări cu mai puţine cerinţe. c) se introduc probe informatizate. d) se asigură citirea cu voce tare de către profesor a sarcinilor de efectuat în timpul verificărilor. Subiectele se citesc pe rând, în ordinea în care se elaborează lucrarea. e) se asigură folosirea instrumentelor compensatorii atât la probele scrise cât şi la cele orale. f) se vor prevedea verificări orale ca alternativă la cele scrise (mai cu seamă la limbile străine). g) în notarea la probele orale se va ţine cont de capacităţile lexicale şi expresive ale eleevului. h) în funcţie de situaţie, evaluările vor fi concepute astfel încât să limiteze scrisul (de exemplu, exerciţii cu spaţiu de completat, exerciţii de bifat, unit, etc). i) la notarea sau evaluarea testelor scrise se va ţine cont de conţinut, nu de formă. j) se asigură folosirea calculatorului de buzunar sau birou, tablă pitagoreică sau tabele cu formule. Articolul 24. Recomandarea pentru alegerea şi asigurarea instrumentelor compensatorii, măsurilor de dispensare şi evaluarea adaptată, conform tipului de T S I (dislexie, disgrafie, discalculie), se regăseşte în îndrumătorul prevăzut în anexa numărul 2. Articolul 25. Activitățile de recuperare individualizată, modalitățile didactice personalizate și, în aceeași măsură, și instrumentele compensatorii și de dispensare sunt comunicate de către cadrul didactic familiei eleevului, cu scopul de a asigura un instrument util continuității didactice și stabilirii de comun acord cu familia a măsurilor întreprinse. Articolul 26. (1) PEPp se elaborează, de regulă, în primul semestru al anului şcolar şi conţine informaţiile prevăzute la articolul 17 aliniatul (2), pentru fiecare dintre disciplinele care sunt implicate în tulburarea specifică. (2) Pe baza Planului educațional personalizat, în limitele legislației în vigoare, se stabilesc modalitățile de evaluare și verificare pe parcursul anului școlar sau la finele ciclurilor de învățământ. Articolul 27. Adaptarea procedurilor de examinare la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a 8-a și examenul național de bacalaureat, în cazul eleevilor cu T S I orientați școlar și profesional se face prin. a) asigurarea unui timp suplimentar din timpul alocat iniţial pentru elaborarea lucrării. Pagina 10. b) în cazul eleevilor cu dislexie citirea subiectelor este asigurată de către un profesor asistent; subiectele se citesc pe rând, în ordinea în care se elaborează lucrarea. c) în cazul eleevilor cu disgrafie eleevul are dreptul la evaluare orală sau va dicta conţinutul lucrării către un profesor asistent. d) în cazul eleevilor cu discalculie se asigură folosirea calculatorului de buzunar sau birou, tablă pitagorică sau tabele cu formule. ●● CAPITOLUL 4. Formarea cadrelor didactice. Articolul 28. (1) formarea cadrelor didactice este un element fundamental pentru a asigura intervenția corespunzătoare în cazul eleevilor cu T S I. (2) Ministerul Educației Naționale întreprinde toate demersurile pentru introducerea în cursurile de formare continuă a cadrelor didactice a noțiunilor specifice T S I. (3) se vor organiza cursuri de perfecționare sau formare continuă în domeniul psihopedagogiei tulburărilor specifice de învăţare. (4) unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele și tipurile de formare continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angajaţii proprii, în condițiile prevăzute de legea educației naționale numărul 1 din 2011, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 29. (1) Printre obiectivele programelor de formare se regăsesc următoarele. a) conștientizarea parcursului complet de gestionare a tulburărilor specifice de învățare în interiorul unităților de învățământ. b) cunoașterea caracteristicilor fiecărei tulburări specifice de învăţare atât pentru că asemenea caracteristici justifică intervențiile specifice prevăzute de lege, cât și pentru a consimţii la construirea unei abordări integrate a tulburării. c) principalele instrumente pe care unitatea de învățământ le poate utiliza pentru depistarea precoce a riscului de T S I. d) strategiii educative și didactice de dezvoltare și de ajutor compensativ. e) gestionarea clasei cu eleevi cu T S I. f) forme adecvate de verificare și de notare. g) modalități de aplicare a măsurilor didactice și educative prevăzute în PEPp. h) forme de orientare și de susţinere pentru urmarea studiilor. i) studierea unor cazuri concrete, a problemelor şi parcursului străbătut, a considerațiilor critice verificate și a posibilelor soluţii. j) modalități de colaborare a cadrelor didactice cu familia eleevului cu T S I și cu profesorul psihopedagog, de sprijin, profesorul logoped sau profesorul consilier școlar. Pagina 11. (2) Categoriile tematice ale activităților de formare specifică sunt: normative, organizatorice și gestionale. (3 Principiul participării la programele de formare continuă a cadrelor didactice în scopul dobândirii de competenţe în domeniul T S I este acela al accesului larg, nediscriminatoriu, al tuturor cadrelor didactice din sistemul educaţional preuniversitar, indiferent de tipul de unitate de învăţământ, clasă sau grupă la care acestea predau, în condiţiile formulării unei solicitări, prin care cadrul didactic să îşi exprime interesul pentru formare sau perfecţionare în domeniul T S I, solicitare avizată pentru oportunitate de comisia pentru dezvoltare profesională de la nivelul unităţii de învăţământ şi aprobată de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. ●● CAPITOLUL 5. Rolul factorilor de coordonare, îndrumare, control și intervenție. Articolul 30. (1) Inspectoratele școlare coordonează unitățile și instituțiile subordonate în scopul asumării sarcinilor care le revin privind garantarea dreptului la educație al eleevilor cu T S I. (2) Ținând cont şi de autonomia fiecărei instituții, se întreprind acţiuni de tipul. a) elaborarea unor protocoale deontologice pentru diseminarea procedurilor şi comportamentelor de asumat în privinţa eleevilor cu T S I (strategiii pentru individualizarea precoce a semnalelor de risc și modalităților de preluare în grijă, întocmirea planurilor educaționale personalizate, completarea contractului educațional încheiat cu familia). b) constituirea unor echipe multidisciplinare formate din tutori de învățare (cadre didactice formate în domeniul tulburărilor specifice de învățare, profesori de sprijin, psihologi sau consilieri școlari) pentru implementarea măsurilor compensatorii, de dispensare și de evaluare recomandate de specialiști. c) stipularea de acorduri (convenţii, protocoale, întelegeri) cu asociaţiile reprezentative şi cu specialişti (psihologi clinicieni, consilieri şcolari, logopezi, psihopedagogi, psihomotricieni, etc) specializați în terapii sau modalități de intervenție pentru T S I. d) organizarea de activităţi de formare diversificate, pe baza situațiilor specifice din context și adecvate experienţelor, competențelor, practicilor existente în fiecare realitate, astfel încât să se dea un răspuns formativ exact cerinței efective de suport și luare în considerare. Articolul 31. (1) Directorul unității de învățământ în care sunt școlarizați eleevi cu T S I este garantul oportunităţilor formative oferite de unitatea de învățământ şi al serviciilor conexe şi este cel care activează orice iniţiativă posibilă astfel încât să se realizeze dreptul la educaţie al fiecărui eleev. Pe baza autonomiei responsabilităţii în gestionarea resurselor umane ale şcolii, directorul unității de învățământ va putea evalua oportunitatea de a desemna, dintre profesori, responsabili curriculari cu competenţe în TS I în clasele unde sunt semnalaţi eleevi cu asemenea tipologii de tulburări. Pagina 12. (2) Atribuțiile directorului sunt. a) garantează legătura între toţi subiecţii care operează în şcoală şi realităţile teritoriale. b) stimulează şi promovează orice iniţiativă utilă cu scopul de a face operante indicaţiile convenite cu experții şi familia eleevului cu T S I şi, în mod special, activează intervenţiile preventive. c) transmite familiei comunicarea necesară. d) primeşte diagnosticul adus de familie, îl integrează în protocol și îl impărtăşeşte Consiliului clasei. e) promovează activităţi de informare sau formare a cadrelor didactice pentru însuşirea competenţelor specifice. f) promovează şi pune în valoare proiecte ţintite, individualizând şi îndepărtând obstacolele, asigurând astfel coordonarea acţiunilor (timpi, modalităţi, finanţare). g) gestionează resursele umane şi instrumentale. h) prevede modalităţile potrivite de recompensare și recunoaştere a unor forme de flexibilitate profesională. i) solicită Inspectoratului Școlar Județean sau Inspectoratului Școlar al Municipiului București aprobarea efectivelor de eleevi pentru clasele care au în componența lor eleevi cu tulburări specifice de învățare, conform legii. j) promovează intensificarea raporturilor între profesori şi familiile eleevilor cu T S I, favorizând condiţiile pentru aceasta şi prevăzând modalităţi potrivite de recunoaștere a implicării profesorilor. k) activează monitorizarea tuturor acţiunilor pornite, cu scopul de a favoriza reproducerea bunelor practici şi proceduri sau operarea unor eventuale modificări. (3) Pentru realizarea obiectivelor prevăzute şi programate, directorul unităţii de învăţământ poate colabora cu un cadru didactic format pentru intervenţie în T S I cu rol de tutore de învăţare, psiholog, consilier şcolar sau profesor de sprijin, pentru realizarea unor teme de informare, consultanţă şi coordonare. (4) Directorii vor putea deveni promotori ai unor inițiative dedicate familiilor de eleevi cu T S I, promovând şi organizând pe lângă instituţiile şcolare, cu sprijinul administraţiei locale, a inspectoratelor şcolare, sindicatelor la care sunt afiliate unitățile de învățământ – seminarii şi cursuri informative atât pentru cadrele didactice cât și pentru familiile eleevilor care au copii cu tulburări specifice de învățare. Articolul 32. (1) În cadrul Centrelor Județene de Resurse și de Asistență Educațională sau Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională se organizează compartimente de consiliere parentală pentru părinții sau reprezentanţi legali care au copii cu tulburări specifice de învățare, cu încadrare în numărul total de posturi. Pagina 13. (2) Aceste compartimente au rolul de a asigura comunicarea și colaborarea între școală, familie și specialiști în vedderea diagnosticării și reabilitării pe tot parcursul școlarizării a eleevilor cu tulburări specifice de învățare. Articolul 33. (1) Profesorul psiholog, consilierul școlar, profesorul de sprijin sau cadrul didactic format pentru intervenție în T S I, are rol de tutore de învăţare pentru a asigura sensibilizarea şi aprofundarea tematicilor specifice şi a suportului necesar cadrelor didactice direct implicate în intervenția în cazul eleevilor cu T S I. (2) Profesorul psiholog sau profesorul consilier școlar, angajat al C J R A E sau C M B R A E, care are un pacurs de formare adecvat domeniului T S I, deținând competențe profesionale dobândite fie în contextul formal, prin cursuri de formare continuă în domeniul T S I, fie prin exercițiul practicii didactice, este persoana – resursă, cu atribuții și competențe în domeniul T S I, și, împreună cu profesorul de la clasa din unitatea de învățământ, își asumă următoarele atribuții, în relația cu consiliul profesoral. a) furnizează indicaţii de bază despre instrumentele compensative şi măsurile de dispensare cu scopul de a se realiza o intervenţie didactică, cât mai adecvată şi personalizată. b) colaborează, acolo unde este nevoie, la elaborarea strategiiilor destinate depăşirii problemelor din clasele cu eleevi cu T S I. c) oferă suport colegilor în privinţa unor materiale specifice didactice şi de evaluare, inclusiv în elaborarea planului didactic personalizat. d) se îngrijeşte de punerea la dispoziţie a bibliografiei necesare cadrelor didactice în interiorul instituţiei. e) difuzează şi face publice informaţiile legate de formările specifice sau de aducere la zi. f) furnizează informaţii legate de site-uri sau platforme online pentru împărtăşirea bunelor practici pe tema T S I. g) îndeplineşte rolul de mediator între colegi din aceeaşi clasă, cadru didactic şi familii. h) informează eventualele cadre didactice nou-venite în clasele cu eleevi cu T S I. i) promovează dezvoltarea competenţelor colegilor profesori, acţionând pentru susţinerea eleevilor cu T S I şi sprijinirea acestora de către profesorii clasei. (3) Pentru îndeplinirea atribuțiilor menționate la aliniatul (2) se recomandă încadrarea unui profesor psiholog sau profesor consilier școlar la 100 de eleevi cu T S I. Articolul 34. (1) La nivelul unității de învățământ, consiliul profesoral şi consiliul clasei au responsabilitatea de a împărtăşi tematica specifică T S I, precum și strategiiile de lucru și evaluare specifice acestora, astfel încât întreaga comunitate educaţională să posede instrumentele de cunoaştere şi competenţă necesare intervenției în cazul eleevilor cu T S I. Pagina 14. (2) Fiecare cadru didactic, pentru el şi pentru colegi acţionează în felul următor. a) în timpul primelor faze ale parcursului şcolar urmăreşte achiziţionarea premiselor fundamentale şi stabilizarea primelor abilităţi relative la scriere, lectură şi calcul, acordând atenţie contextual semnalelor de risc în scopul prevenţiei şi semnalizării cazurilor. b) aplică strategiii de recuperare. c) semnalează familiei persistenţa dificultăţilor atunci când este cazul, chiar în urma intervenţiilor de recuperare aplicate. d) ia act de certificarea diagnosticului eliberat de organismele competente. e) procedează, în colaborare cu colegii de la clasă, la documentarea parcursurilor didactice individualizate şi personalizate prevăzute. f) aplică strategiii educative - didactice de potenţare şi suport compensativ. g) adoptă măsuri de dispensare. h) aplică modalităţi de verificare şi notare adecvate şi coerente. i) realizează întâlniri de continuitate cu colegii din nivelul sau anul şcolar precedent cu scopul de a împărtăşi cu aceştia parcursul didactic şi educativ efectuat de eleevi, în special cei cu T S I, pentru a nu exista o discontinuitate a parcursului urmat. Articolul 35. (1) Familia are următoarele drepturi şi responsabilităţi. a) informează şcoala despre dificultăţile copilului, solicitând să fie luat sub observaţie, monitorizat sau sprijinit. b) este informată de către unitatea de învăţământ în legătură cu dificultăţile persistente ale propriului fiu sau fiice. c) cere, din proprie iniţiativă sau la semnalarea medicului sau psihologului - ales de către ea sau al unităţii de învăţământ sau cadrului didactic, logopedului, profesorului consilier şcolar sau profesorului de sprijin - ca eleevul să fie evaluat conform modalităţilor prevăzute de prezenta metodologie. d) pune la dispoziţia unităţii de învăţământ diagnosticul. e) este de acord cu elaborarea documentării parcursurilor didactice individualizate şi personalizate şi este chemată să întocmească împreună cu şcoala contractul educaţional care prevede autorizarea tuturor cadrelor didactice din consiliul clasei - cu respectarea intimităţii şi rezervei asupra cazului - să aplice orice instrument compensatoriu şi strategiiile de dispensare considerate potrivite, prevăzute de metodologia în vigoare, ţinând cont de resursele disponibile. Pagina 15. f) susţine motivaţia eleevului în efortul şcolar şi de acasă. g) verifică în mod regulat îndeplinirea temelor încredinţate. h) verifică aducerea la şcoală de către eleev a materialelor cerute. i) încurajează dobândirea unui grad tot mai mare de autonomie în gestionarea timpilor de studiu, a efortului şcolar şi a relaţiilor cu cadrele didactice. j) apreciază nu numai semnificaţia din punctul de vedere al notării, dar şi cea formativă a fiecărei discipline. (2) În unităţile de învăţământ se organizează întâlniri lunare sau bisemestriale, în funcţie de posibilităţi şi de fiecare situaţie, cu familiile eleevilor cu T S I, astfel încât acţiunea cadrelor didactice să devină cunoscută, împărtăşită, şi, unde este necesar, coordonată cu acţiunea educativă realizată de familie. Articolul 36. - Eleevii au următoarele drepturi și îndatoriri în funcție de nevoile individuale. a) la o informare clară în privinţa diverselor modalităţi de învăţare şi strategiii care le pot fi de ajutor pentru a-şi atinge maximul potenţialului lor. b) să beneficieze de o abordare educaţională individualizată sau personalizată, dar şi de adoptarea instrumentelor adecvate compensatorii, a măsurilor de dispensare şi a evaluării adaptate. c) acolo unde vârsta şi maturitatea o permit, pot sugera profesorilor strategiii de învăţare pe care le-au descoperit şi dezvoltat automat. d) au datoria de a depune un efort adecvat în procesul de învăţare. ●● CAPITOLUL 6. Dispoziţiii finale. Articolul 32. Anexele numărul 1 și numărul 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie. Pagina 16. ANEXA numărul 1. INSTRUMENTE METODOLOGICE PENTRU IDENTIFICAREA PERSOANELOR CU RISC DE DIAGNOSTICARE A TULBURĂRILOR SPECIFICE DE ÎNVĂŢARE. eleevul sau eleeva. Şcoala. Clasa. Data naşterii. Data completării. Perioada de observare la clasă. NOTĂ, pentru completarea acestui chestionar este necesară o perioadă de observare la clasă a eleevului de 6 luni consecutive pe parcursul aceluiași an școlar. Bifați cu “X” itemii observați sau constatați la fiecare dintre următoarele criterii. (Pentru răspunsurile pozitive (“DA, marcați prin încercuire gradul estimat de severitate a comportamentului observat: ușor, moderat sau sever: Criteriul 1. Eleevul nu atinge performanța școlară medie așteptată conform vârstei și dezvoltării sale intelectuale, manifestând deficiențe în achizițiile școlare într-una sau mai multe din următoarele arii. Arii de performanță școlară. 1.1. Exprimare verbală (orală). Exemple de dificultăți (fără a se limita la acestea): are un vocabular sărac, dificultăți narative și / sau de conversație scocială, face frecvent greșeli de articulare, pronunție, acord gramatical, sintaxă a frazei, utilizare a cuvintelor cu sensul cel mai potrivit în exprimarea verbală orală, etc. Ușor, moderat sau sever. 1.2. Înțelegere (comprehensiune) verbală orală. Exemple de dificultăți (fără a se limita la acestea): nu este interesat de activitățile de ascultare (exemplu, povești, texte literare, cântece), are dificultăți de a urma instrucțiunile verbale orale, de a distinge între sunete sau cuvinte similare, de a-și lua notițe după instrucțiuni prezentate verbal, reține și redă cu dificultate informațiile prezentate verbal etc. Ușor, moderat sau sever. Pagina 17. 1.3. Citit. a. Fluența. Exemple de dificultăți (fără a se limita la acestea): citește cu greutate, rar (pe litere, grupuri mici de litere sau silabe), fără intonație și fără a respecta semnele de punctuație, ezită sau greșește frecvent în special la cuvintele noi sau cele polisilabice, a celor cu structuri consonantice sau vocalice, face greșeli de despărțire a cuvintelor în silabe, obosește foarte repede citind și evită această activitate, pierde rândul când citește etc. Ușor. moderat sau sever. b. Corectitudine. Exemple de dificultăți (fără a se limita la acestea): nu identifică corect sunetele în cuvânt sau cuvintele în propoziții, omite sau adaugă litere, silabe, cuvinte, înlocuiește litere cu altele asemănătoare (vizual sau fonetic), înlocuiește cuvintele citite parțial cu alte cuvinte asemănătoare, inventează cuvinte, inversează litere sau silabe etc. Ușor, moderat sau sever. c. Comprehensiune. Exemple de dificultăți (fără a se limita la acestea): citește fără intonație, are dificultăți în a povesti ceea ce a citit, în a face predicții pe baza textului citit parțial, nu întelege ceea ce citește și un poate răspunde la întrebări pe baza textului citit, etc. Ușor, moderat sau sever. 1.4. Scris. a. Rapiditate. Exemple de dificultăți (fără a se limita la acestea): scrie foarte lent, rămâne în urmă la dictări, obosește foarte repede în activitățile care implică scrisul, manifestă aversiune față de scris și evită această activitate, etc. Ușor, moderat sau sever. b. Corectitudine. Exemple de dificultăți (fără a se limita la acestea): face frecvent greșeli de ortografie și punctuație, uită sau inversează forma literelor sau cifrelor (scrie în oglindă), omite sau adaugă litere, silabe, cuvinte, confundă literele asemănătoare vizual, face greșeli în redactarea cuvintelor de legătură (adesea lipsesc sau sunt contopite cu celelalte cuvinte mai lungi), face frecvent greșeli de scriere după dictare sau la copierea unui text (de pe tablă sau carte), face erori sintactice sau de organizare grafică a paragrafelor etc. Ușor, moderat sau sever. c. Aspect caligrafic. Exemple de dificultăți (fără a se limita la acestea): scrie greu lizibil, disproporționat, dezorganizat, nu respectă rândurile, direcția de scris și alineatul, nu așează corect cifrele unele sub altele, etc. Ușor, moderat sau sever. 1.5. Calcul și raționament matematic. Exemple de dificultăți (fără a se limita la acestea): prezintă dificultăți în învățarea, înțelegerea și utilizarea corectă a conceptelor și simbolurilor matematice, nu poate efectua sau efectuează cu dificultate mental operații de secvențiere (exemplu, numărat din 2 în 2 etc), operații matematice simple sau cu trecere peste ordin, învață cu dificultate tabla înmulțirii și împărțirii, nu înțelege cerințele problemelor de matematică, rezolvă cu dificultate raționamente matematice simple sau complexe, are dificultăți în a interpreta grafice, tabele, scheme sau hărți, etc. Ușor, moderat sau sever. Pagina 18. Criteriul 2. Eleevul nu face progrese suficiente pentru a atinge nivelul mediu așteptat al achizițiilor școlare în una sau mai multe dintre ariile identificate la punctul precedent în ciuda unui efort susținut de instruire adecvată pe o perioadă de timp de 6 luni consecutive. Astfel, după o perioadă de observare și instruire adecvată de 6 luni consecutive, sunt constatate una sau mai multe din următoarele condiţii. Eleevul manifesta o discrepanţă semnificativă între. 2.1. dezvoltarea intelectuală şi reuşita şcolară sau rezultatele şcolare. ușor, moderat sau sever. 2.2. sarcinile sau activităţile orale şi sarcinile sau activităţile scrise. ușor, moderat sau sever. 3.3. performanţele obţinute la diferite discipline şcolare. ușor, moderat sau sever. 2.4. capacitatea de înţelegere şi capacitatea de memorare. ușor, moderat sau sever. 2.5. efortul depus şi rezultatul obţinut. ușor, moderat sau sever. ●● ANEXA Numărul 2. Îndrumător pentru recomandarea sau asigurarea instrumentelor compensatorii, măsurilor de dispensare, evaluare adaptată, în funcţie de simptomatologia copiilor cu tulburări specifice de învăţare. Abilitatea deficitară. Dislexia. Simptomatologia. - citire lentă. - citirea nu este cursivă. - citire cu multe greșeli (confundă literele, omite sau adaugă literele, silabele, cuvintele, inversează silabele sau cuvintele scurte, citește cuvintele distorsionate, incomplete, eronate, repetă silabele din cuvânt). - are dificultăți în înțelegerea textului citit. - dificultăți în povestirea textului citit. - dificultăți în memorarea textului, poeziei. - este nesigur la citirea unor litere. - a învățat încet și greu literele, citirea silabelor. - greșește frecvent rândul în citirea textului. - nu citește cu plăcere. - citește mai greu în fața celorlalți. - obosește repede în timpul citirii. - dificultăți ale memoriei de lucru. - capacitate de exprimare deficitară, greutăți în găsirea cuvintelor, disgramatism. - dificultăți la orientarea în timp și spațiu. - tulburări de atenție. - dificultăți la seriere, organizare. Măsuri compensatorii. - compiuter, tabletă sau telefon cu software. - sintetizator vocal, care transformă temaa de citire într-o temă de ascultare. - aparat de înregistrare care permite eleevului să-şi completeze notiţele în timpul lecţiei (tabletă, telefon sau reportofon, etc.) - hărţi mentale, scheme conceptuale ale unităţii de studiu. - manuale şi cărţi în format digital (audio-book). - dicţionare, vocabulare digitale. - tabele cu: lunile anului, anotimpurile, zilele săptămânii, alfabetul, formule, definiţii, etc. - texte cu imagini, sinteze, scheme. - prezenţa cadrului didactic care să citească itemii textului din manual, sarcinile de rezolvat, chestionarele cu răspunsuri multiple. - altele. la decizia cadrului didactic. Măsuri de dispensare. - dispensarea cititului cu voce tare în faţa clasei. - dispensarea citirii autonome a unor texte a căror lungime şi complexitate nu este compatibilă cu nivelul de abilitate al copilului. - cantitatea excesivă de teme pentru acasă. - memorarea poeziilor, formulelor, tabelelor, definiţiilor. - dispensarea studierii limbilor străine în forma scrisă sau citită. - efectuarea mai multor teste sau evaluări la puţină vreme unele dupa altele. - altele. la decizia cadrului didactic. Evaluare adaptată. - testele şi verificările vor fi anunţate din timp. - se asigură timp suplimentar (30-60 de minute) pentru execuţia probelor sau se asigură verificări cu mai puţine cerinţe. - se introduc probe informatizate. - se asigură citirea cu voce tare de către profesor a sarcinilor de efectuat în timpul verificărilor. Subiectele se citesc pe rând, în ordinea în care se elaborează lucrarea. - este asigurată folosirea instrumentelor compensative atât la probele scrise cât şi la cele orale. - se vor prevedea verificări orale ca alternativă la cele scrise (mai cu seama la limbile străine). - în notarea la probele orale se va ţine cont de capacităţile lexicale şi expresive ale eleevului. Abilitatea deficitară. Disgrafie sau disortografie. Simptomatologia. - scriere lentă, pentru îndeplinirea sarcinii în scris are nevoie de un timp de execuţie peste medie. - scriere cu multe greşeli (confundă literele, omite sau adaugă literele, silabele, inversează silabele sau cuvintele scurte, scrie cuvintele legate, desparte cuvintele în două, scrie cuvinte fără sens, fără diacritice, desparte incorect cuvintele în silabe). - este nesigur la scrierea unor litere. - inversează direcţia trasării liniilor la scrierea literelor. - ţinerea incorectă a instrumentului de scris, obosirea mâinii. - scriere urâtă, dezordonată sau indescifrabilă, aspectul general al scrisului este inestetic. - se orientează greu în pagina caietului, nu reuşeşte să scrie pe linie. - dificultăţi de scriere după dictare. - copiere incorectă. - nu utilizează în scriere regulile gramaticale învăţate. - la compunere alcătuirea de propoziţii este deficitară, incorectă din punct de vedere gramatical. - nu scrie cu plăcere. Măsuri compensatorii. - compiuter cu program de scriere video, cu corector ortografic, care permite realizarea unor texte suficient de corecte fără un efort suplimentar de recitire şi de corectare a eventualelor greşeli. - software pentru realizarea hărţilor mentale, scheme conceptuale. - fotocopii adecvate ale unităţii de studiu. - tabel cu lunile anului, zilele săptămânii, anotimpurile, tabel alfabetar. - dicţionar digital (sub formă de tabletă, telefon sau pe compiuter). - altele. la decizia cadrului didactic. Măsuri de dispensare. - dispensarea scrierii rapide după dictare. - dispensarea luării de notiţe scrise. - dispensarea copierii de pe tablă, recopierea textelor. - dispensarea respectării timpilor pentru realizarea sarcinilor de lucru în scris. - cantitatea excesivă de teme pentru acasă. - scrierea de mână a temelor pentru acasă pentru cazurile severe de disgrafie (se acceptă scrierea pe calculator sau transcriere de către părinte). - dispensarea studierii limbilor străine în forma scrisă. - efectuarea mai multor teste sau evaluări la puţină vreme unele dupa altele. - altele. la decizia cadrului didactic. Evaluare adaptată. - testele şi verificările vor fi anunţate din timp. - se asigură timp suplimentar (30-60 de minute) pentru execuţia probelor sau se asigură verificări cu mai puţine cerinţe. - în funcţie de situaţie, evaluările vor fi de aşa natură încât să limiteze scrisul (de exemplu, exerciţii cu spaţiu de completat, exerciţii de bifat, unit, etc.) - se introduc probe informatizate. - este asigurată folosirea instrumentelor compensative atât la probele scrise cât şi la cele orale. - la notarea sau evaluarea testelor scrise se ţine cont de conţinut, nu de formă. Abilitatea deficitară. Discalculia. Simptomatologia. - calculează lent, nesigur. - dificultăţi în recunoaşterea şi scrierea cifrelor, a simbolurilor matematice. - scrierea greşită a cifrelor după dictare, citirea cu dificultate a cifrelor scrise. - dificultate în copierea corectă a cifrelor. - omite, scrie în locuri greşite sau schimbă locul unor cifre în timpul rezolvării unor exerciţii sau probleme. - noţiunea de cantitate se formează greu. - greutăţi în învăţarea ordinii numerelor (înşiruire crescătoare sau descrescătoare). - greutăţi în efectuarea celor patru operaţii de bază. - încurcarea ordinii în efectuarea operaţiilor. - efort enorm în memorarea tablei înmulţirii. - reţine greu expresii, reguli matematice. - efectuează greu calcule mintale. - transpune cu dificultate problemele în limbaj matematic, extrage cu dificultate esenţialul. - dificultăţi în începerea de unul singur a rezolvării unor probleme. Măsuri compensatorii. - calculator care să faciliteze operaţiile de calcul. - alte instrumente tehnologice mai puţin evoluate cum ar fi tabela pitagorică, de măsuri, tabel cu formule matematice, scheme conceptuale, etc. - altele. la decizia cadrului didactic. Măsuri de dispensare. - dispensarea memorării tablei înmulţirii. - dispensarea scrierii textelor (exemplu probleme matematice) de pe tablă sau manuale. - compensare cu texte pregătite anticipat, printate şi lipite pe caiete (sau lucru direct pe fişe). - respectarea timpilor pentru realizarea sarcinilor de lucru în scris. - cantitatea excesivă de teme pentru acasă. - efectuarea mai multor teste sau evaluări la puţină vreme unele dupa altele. - memorarea formulelor, definiţiilor. - altele. la decizia cadrului didactic. Evaluare adaptată. - testele şi verificările vor fi anunţate din timp. - se asigură timp suplimentar (30-60 de minute) pentru execuţia probelor sau se asigură verificări cu mai puţine cerinţe. - se introduc probe informatizate. - se asigură citirea cu voce tare de către profesor a sarcinilor de efectuat în timpul verificărilor. Subiectele se citesc pe rând, în ordinea în care se elaborează lucrarea. - este asigurată folosirea instrumentelor compensative atât la probele scrise cât şi la cele orale. - în notarea la probele orale se va ţine cont de capacităţile lexicale şi expresive ale eleevului. - la notarea sau evaluarea testelor scrise se ţine cont de conţinut, nu de formă. - se asigură folosirea calculatorului de buzunar sau birou, tablă pitagoreică sau tabele cu formule.