Monitorul educației și
formării 2019.
România.
© Uniunea Europeană, 2019
Reutilizarea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Politica
de reutilizare a documentelor Comisiei
Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p.
39).
Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale
care nu se află sub dreptul de autor al UE,
trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.
Cover image: composition with images © istock.com
Monitorul educației și
formării 2019
ROMÂNIA
Volumul 2 al Monitorului educației și formării 2019 conține douăzeci și opt de
rapoarte de țară
individuale. Acest volum se bazează pe cele mai actuale probe cantitative și
calitative pentru a
prezenta și evalua principalele măsuri politice recente și în curs de
desfășurare din fiecare stat
membru al UE. Prin urmare, acesta vine în completarea altor surse de informații
care oferă
descrieri ale sistemelor naționale de educație și de formare.
Secțiunea 1 oferă o prezentare statistică generală a principalilor indicatori
privind educația și
formarea. Secțiunea 2 identifică pe scurt principalele puncte forte și provocări
ale sistemului de
educație și formare al țării. Secțiunea 3 se concentrează asupra cadrelor
didactice și a provocărilor
legate de profesia de cadru didactic. Secțiunea 4 analizează investițiile în
educație și formare.
Secțiunea 5 se referă la politicile de modernizare a educației preșcolare și
școlare. Secțiunea 6
abordează măsurile de modernizare a învățământului superior. În fine, secțiunea
7 abordează
educația și formarea profesională, în timp ce secțiunea 8 se referă la educația
adulților.
Textul a fost finalizat la 26 august 2019.
Date contextuale suplimentare sunt disponibile online
(ec.europa.eu/education/monitor).
Pagina 3.
Monitorul educației și formării 2019 – Analiză de țară, Septembrie 2019.
1. Indicatori-cheie.
Criterii de referință E Te, 2020.
Părăsirea timpurie a școlii (vârsta 18-24 de ani). 16,4%, media UE, 10,6%.
Ponderea absolvenților de studii superioare (vârsta 30-34 de ani). 24,6%, media 40,7%.
Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (de la vârsta de 4 ani la vârsta de începere a învățământului obligatoriu). 89,6%, media 95,4%.
Procent de tineri cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunooștințe, în:
Citit. 38,7%. media 19,7%.
Matematică. 39,9%. media 22,2%.
Știință. 38,5%. media 20,6%.
Rata de angajare a noilor absolvenți pe nivel de învățământ (cu vârsta de 20-34 de ani și care au finalizat sistemul de învățământ cu 1- 3 ani înainte de anul de referință). 77,4%, media 81,6%.
Participarea adulților la procesul de învățare continuă (vârsta 25-64 de ani). 0,9%, media 11,1%.
Mobilitate în scop educațional.
Absolvenți care au beneficiat de mobilitatea diplomelor. 5,8%, media 3,6%.
Absolvenți care au beneficiat de mobilitatea creditelor. 1,8%, media 8%.
Investiții în educație.
Cheltuieli publice pentru educație ca procent din PIB. 2,8%, media 4,6%.
Părăsirea timpurie a școlii (vârsta 18-24 de ani). 16,4%, media 9,5%.
Ponderea absolvenților de studii superioare (vârsta 30-34 de ani). 24,6%, media 41,3%.
Rata de angajare a noilor absolvenți pe nivel de învățământ (cu vârsta de 20-34 de ani și care au finalizat sistemul de învățământ cu 1-3 ani înainte de anul de referință). 67,7%, media 76,8%.
Figura 1, Poziția în raport cu țările cu performanțele cele mai bune și cu țările cu performanțele cele mai slabe.
Educația și ingrijirea copiilor preșcolari.
Nivel scăzut de cunoştinţe ale elevilor la citit.
Nivel scăzut de cunooştinţe ale elevilor la
matematică.
Nivel scăzut de cunooştinţe ale elevilor la ştiinţă.
Părăsirea timpurie a şcolii.
Ponderea absolvenţilor de studii superioare.
Rata de angajare a noilor absolvenți.
Participarea adulților la procesul de învăţare continuă.
---
Surse: Eurostat; OCDE (PISA); cifrele privind mobilitatea în scop educațional
sunt calculate de Centrul Comun de Cercetare
(JRC) al Comisiei Europene pe baza datelor UOE. Informații suplimentare pot fi
consultate în anexa I și volumul 1
(https://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/et-monitor_ro).
Observații: Ciprul nu este inclus în mediile UE
prezentate în cadrul PISA 2009; d = definiția diferă, u = fiabilitate scăzută,
15 = 2015, 17 = 2017.
Figura 1 Poziția în raport cu țările cu performanțele cele mai bune și cu țările cu performanțele cele mai slabe
2009 2018 2009 2018
17,d
40,4% 38,7% 15 19,5% EU27 19,7% 15
47,0% 39,9% 15 22,3% EU27 22,2% 15
41,4% 38,5% 15 17,7% EU27 20,6% 15
ISCED 3-8 (total) 77,6% 77,4% 78,3% 81,6%
1,8% 0,9% 9,5% 11,1%
: 5,8% 17 : 3,6% 17
: 1,8% 17 : 8,0% 17
3,8% 2,8% 17 5,2% 4,6% 17
ISCED 0 :
12 €2 094 16 : €6 111 15,d
ISCED 1 €1 600 12 €1 368 16 €5 812 12,d €6 248 15,d
ISCED 2 €1 740 12 €2 614 16 €6 937 12,d €7 243 15,d
ISCED 3-4 €1 769 12 €2 466 16 : €7 730 14,d
ISCED 5-8 €4 035 12 €4 688 16 €10 549 12,d €11 413 15,d
16,7% 16,4% 13,1% 9,5%
:
u :
u 26,1% 20,2%
16,7% 24,6% 33,1% 41,3%
:
u :
c 27,7% 37,8%
69,1% 67,7% 72,5% 76,8%
85,7% 88,9% 83,8% 85,5%
Rata de angajare a noilor absolvenți
pe nivel de învățământ
(cu vârsta de 20-34 de ani și care au
finalizat sistemul de învățământ cu 1-
3 ani înainte de anul de referință)
ISCED 3-4
ISCED 5-8
Mobilitate în scop educațional
de origine autohtonă
de origine străină
de origine autohtonă
de origine străină
Rata de angajare a noilor absolvenți
pe nivel de învățământ
(cu vârsta de 20-34 de ani și care au
finalizat sistemul de învățământ cu 1-
3 ani înainte de anul de referință)
Participarea adulților la procesul de
învățare continuă
(vârsta 25-64 de ani)
ISCED 0-8 (total)
Alți indicatori contextuali
Investiții în educație
Cheltuieli publice pentru educație
ca procent din PIB
Cheltuieli în instituțiile
publice și private pentru
fiecare student în EUR
PPS
Absolvenți care au beneficiat de
mobilitatea diplomelor (ISCED 5-8)
Absolvenți care au beneficiat de
mobilitatea creditelor (ISCED 5-8)
Părăsirea timpurie a școlii (vârsta 18-24 de ani)
Ponderea absolvenților de studii superioare (vârsta 30-34 de ani)
România Media UE
Sursa: Comisia Europeană, calculele Direcției Generale Educație, Tineret, Sport
și Cultură (DG EAC) pe baza datelor furnizate
de Eurostat (LFS 2018, UOE 2017) și OCDE (PISA 2015).
Pagina 4.
2. Aspectele principale
Ø Au fost prezentate idei concrete pentru o reformă majoră a sistemului de
educație și
formare. Este necesar să se ia măsuri clare pentru punerea în aplicare a
reformei
respective.
Ø Cheltuielile publice pentru educație sunt scăzute în comparație cu cele de la
nivelul UE, în
timp ce nevoile de investiții ale sectorului sunt ridicate. S-ar putea ca orice
reformă
majoră să necesite finanțare suplimentară în vederea consolidării mecanismelor
de
asigurare a echității și a eficienței.
Ø Îmbunătățirea sprijinului acordat cadrelor didactice – în special prin
reproiectarea formării
inițiale a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltării profesionale
continue – poate
contribui la ameliorarea calității și a echității.
Ø S-au depus eforturi pentru a extinde învățământul dual. Participarea la
programele de
învățare pentru adulți rămâne scăzută, în pofida nevoii ridicate de
perfecționare și de
recalificare.
3. Accent pe cadrele didactice
Atractivitatea profesiei de cadru didactic este destul de scăzută. Potrivit
Anchetei
internaționale privind predarea și învățarea realizate de OCDE (OCDE, 2019a),
40,9 % dintre
cadrele didactice din România consideră că profesia lor este apreciată de
societate. Acest procent
este semnificativ mai mare decât media celor 23 de țări ale UE care au
participat la anchetă1
(17,7 %) și este al treilea cel mai mare procent după Finlanda (58,2 %) și Cipru
(43,5 %). În
pofida acestei percepții pozitive a cadrelor didactice, o serie de factori au
afectat atractivitatea
profesiei, inclusiv cerințele de admitere scăzute pentru programele de formare a
cadrelor didactice,
precum și salariile, care sunt, în mod tradițional, scăzute (OCDE, 2017). Din
2017, salariile cadrelor
didactice au crescut ca urmare a introducerii unei noi grile de salarizare
pentru angajații din
sectorul public2. Grila a redus, de asemenea, timpul necesar pentru atingerea
salariului maxim de
la 40 la 25 de ani și a introdus prime mai mari pentru anumite categorii de
personal, inclusiv
pentru cadrele didactice și directorii unităților de învățământ din localitățile
izolate. Potrivit
bugetului pentru 2019, suma alocată pentru salarii și alte cheltuieli conexe3 a
crescut cu aproape
31 %.
Lipsa de personal cu calificări adecvate în zonele rurale și disponibilitatea
specialiștilor
de sprijin rămân o provocare. Lipsa de personal este raportată în rândul
cadrelor didactice
calificate din învățământul primar și din învățământul secundar inferior în
domeniul TIC, al
științelor, al limbilor străine și al artelor. În mod normal, numărul de
candidați la concursul național
pentru ocuparea posturilor didactice (adică pentru titularizare) ar fi suficient
pentru a acoperi
locurile vacante, dar mai puțin de 50 % dintre ei obțin nota necesară. În plus,
numărul relativ
ridicat de posturi ocupate de personal fără calificări adecvate rămâne o
provocare, în special în
unitățile de învățământ din zonele rurale și îndepărtate. Numărul de specialiști
de sprijin (de
exemplu, profesori specializați în educația pentru nevoi speciale, consilieri
școlari, mediatori romi
etc.) este adesea insuficient. De exemplu, se așteaptă ca un consilier școlar să
lucreze cu 800 de
elevi, dar, în practică, raportul elevi/consilier este de 2,5 ori mai mare.
Politicile privind carierele cadrelor didactice se confruntă cu provocări
considerabile.
Formarea inițială a cadrelor didactice oferă foarte puțină pregătire și formare
practică, în special în
ceea ce privește tehnicile moderne de predare sau pedagogia favorabilă
incluziunii; în practică,
examenul de certificare și examenul de titularizare constituie principala metodă
de selecție a
candidaților la această profesie (OCDE, 2017). Totuși, metoda respectivă s-a
dovedit a fi mai puțin
eficientă decât instituirea unor standarde înalte privind accesul la profesie și
asigurarea unei
formări inițiale cuprinzătoare a cadrelor didactice; în sine, examenul de
certificare tinde să
evalueze cunoștințele teoretice, fără a fi o măsură autentică a competenței la
locul de muncă (ibid).
1
În 2018, 23 de state membre au participat la TALIS: Austria, Belgia fr, Belgia
nl, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia,
Danemarca, Anglia (Regatul Unit), Estonia, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia,
Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos,
Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. TALIS 2018 vizează
cadrele didactice și directorii din unitățile
de învățământ publice și private obișnuite din învățământul secundar inferior.
2 Punere în aplicare integrală până în 2022.
3 De exemplu, tichete de masă, tichete de vacanță, recunoașterea retrospectivă a
drepturilor salariale (Legea nr. 85/2016).
ROMÂNIA 5
Monitorul educației și formării 2019 – Analiză de țară Septembrie 2019
Indemnizația bazată pe merit tinde să încurajeze cadrele didactice să se
concentreze numai pe
pregătirea elevilor pentru teste și concursuri academice, nu pe îmbunătățirea
rezultatelor elevilor
cu performanțe slabe sau ale celor din medii defavorizate.
Consolidarea dezvoltării profesionale continue oferă oportunitatea de a
îmbunătăți
calitatea predării. Spre deosebire de multe țări europene, în care o mare parte
din cadrele
didactice se vor pensiona în următorii 10 ani, în România mai puțin de 30 %
dintre cadrele
didactice4 au vârsta peste 50 de ani (media UE: 37 %). Prin urmare,
îmbunătățirea calității predării
implică, în principal, colaborarea cu cadrele didactice existente; în plus,
întrucât se așteaptă ca
numărul global de cadre didactice să scadă proporțional cu populația de elevi,
orice reformă în
materie de recrutare sau de formare inițială a cadrelor didactice va afecta, în
următoarele decenii,
numai o mică parte a cadrelor didactice (OCDE, 2019b). Un procent ridicat din
cadrele didactice din
România raportează că participă la dezvoltarea profesională, deși conținutul
cursurilor și predarea
acestora nu sunt percepute ca fiind suficient de adaptate la nevoile lor (IȘE,
2018; OCDE, 2019b).
70 % dintre cadrele didactice raportează că participarea la dezvoltarea
profesională continuă este
limitată de costurile ridicate (media UE-23: 44 %). În special, cadrele
didactice din România au
raportat o nevoie ridicată de dezvoltare a competențelor digitale pentru predare
(21,2 %), a
abordărilor de învățare individualizată (21,5 %), a educației elevilor cu nevoi
speciale (35,1 %) și a
competențelor transversale (22,8 %)5 (OCDE, 2019a).
4. Investiții în educație și formare
Investițiile în educație rămân scăzute în comparație cu cele de la nivelul UE,
iar
mecanismele de finanțare pentru sprijinirea echității sunt slabe. În 2017,
cheltuielile publice
pentru educație au fost echivalente cu numai 2,8 % din PIB, fiind considerabil
mai scăzute decât
media UE de 4,6 % și reprezentând cel mai mic procent din UE. Acest nivel scăzut
de finanțare
reflectă atât subfinanțarea politicilor în domeniul educației la nivel național
și local, cât și creșterea
puternică a PIB-ului României în 2017. În mod tradițional, insuficiența
investițiilor este resimțită în
special în învățământul preuniversitar6. Finanțarea de bază și coeficienții
corectori existenți sunt
insuficienți pentru a răspunde nevoilor unităților de învățământ. În consecință,
ca soluție pentru
angajarea de cadre didactice înalt calificate, unitățile de învățământ din
zonele urbane bogate
recurg adesea la înscrierea unui număr excesiv de elevi, ceea ce conduce la
supraaglomerare.
Deoarece unitățile de învățământ din orașele mici și din zonele rurale tind să
aibă mai puțini elevi și
clase mai mici, ele nu pot atrage cadre didactice înalt calificate, chiar dacă
primesc finanțare mai
mare per elev. În orice caz, atractivitatea unităților de învățământ din zonele
rurale și defavorizate
pentru personalul înalt calificat este de obicei limitată. Sistemul de finanțare
complementară de
către autoritățile locale tinde să favorizeze unitățile de învățământ din
municipalitățile mai bogate,
consolidând astfel inegalitățile din sistem (Banca Mondială, 2018). Cu toate
acestea, ar trebui
menționat faptul că, în comparație cu 2018, bugetul național pentru 2019 a
prevăzut o creștere
semnificativă pentru politicile în domeniul educației și formării.
4
ISCED 1-3.
5 Formarea cu privire la aceste subiecte este furnizată prin intermediul
centrelor naționale de formare a cadrelor didactice.
6
În 2016, aproximativ 57 % din cheltuieli au fost alocate învățământului
preuniversitar (aproximativ 3 milioane de elevi),
în timp ce 41 % din cheltuieli au fost alocate universităților, și anume pentru
un număr de studenți de aproximativ 6 ori
mai mic (Banca Mondială, 2018).
6 ROMÂNIA
Monitorul educației și formării 2019 – Analiză de țară Septembrie 2019
Figura 2 Schimbarea procentuală a numărului de elevi 2017/2007
Sursa: Institutul Național de Statistică
Rețeaua școlară nu ține pasul cu tendințele demografice, iar nevoia de
modernizare este
ridicată. Din 2010, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a scăzut cu
o pătrime. În
contextul declinului demografic, între 2000 și 2016, România a închis 25 %7
dintre unitățile sale de
învățământ cu personalitate juridică și 17 % dintre unitățile de învățământ
satelit8 (Banca
Mondială, 2018). Totuși, 58 % dintre unitățile de învățământ, care furnizează
servicii de educație
pentru 34 % dintre elevi, au în continuare un surplus de spațiu construit, având
în vedere numărul
de elevi înscriși (MEN, 2018). Situația este frapantă în special în zonele
rurale, dar și unele zone
urbane se confruntă cu provocări similare. În schimb, 22 % dintre elevi studiază
în unități de
învățământ supraaglomerate (care reprezintă 10 % din numărul total de unități).
Nevoia de a
îmbunătăți condițiile sanitare9 și de a le oferi elevilor spații de învățare
moderne (de exemplu,
laboratoare de științe, săli de sport, biblioteci) este, de asemenea, ridicată
(ibid.). Având în vedere
tendințele demografice în scădere, care, după toate probabilitățile, vor
persista10, precum și starea
deficitară a mediilor fizice de învățare din numeroase unități de învățământ11,
reconfigurarea
rețelei școlare ar putea contribui la creșterea eficienței și la eliberarea de
resurse pentru
îmbunătățirea calității. Totuși, orice plan de reorganizare a rețelei școlare
trebuie să țină seama de
provocările deja considerabile în materie de echitate. Acestea se reflectă în
ratele scăzute de
înscriere în sectorul educației și îngrijirii timpurii a copiilor proveniți din
grupuri socioeconomice
defavorizate, în rata ridicată de părăsire timpurie a școlii și în decalajele
mari dintre unitățile de
învățământ cu personalitate juridică și cele satelit din punctul de vedere al
rezultatelor
educaționale. Distanțele lungi de mers pe jos până la grădinițele din zonele
rurale și cheltuielile cu
naveta constituie deja bariere în calea accesului la o educație de calitate, în
timp ce serviciile de
transport școlar sunt insuficiente, în special în zonele rurale.
Caseta 1: Fondurile UE sprijină modernizarea infrastructurii educaționale
În perioada 2014-2020, s-au alocat aproximativ 350 de milioane EUR din Fondul
european de
dezvoltare regională pentru investiții în infrastructura educațională din
România. Se acordă
7 Cifrele acoperă unitățile de învățământ de la nivel preșcolar până la nivel
postliceal, cu excepția unităților de învățământ
special.
8 Acestea reprezintă două treimi din rețea.
9
În bugetul pentru anul 2019 s-au alocat 65 de milioane RON (aproximativ 13,7
milioane EUR) pentru îmbunătățirea
condițiilor sanitare din 1 489 de
unități de învățământ.
10 În România, se preconizează că populația cu vârstă de școlarizare (3-18 ani)
va scădea cu 10 % până în 2030, în
comparație cu previziunile de referință ale Eurostat pentru 2020.
11 Printre programele naționale de modernizare a infrastructurii educaționale
(creșe, grădinițe, școli) se numără Proiectul
pentru Reforma Educației Timpurii (PRET), Programul Național de Dezvoltare
Locală (PNDL) și Proiectul privind
Reabilitarea Infrastructurii Școlare (PRIS).
-60%
-40%
-20%
0 %
20%
40%
60%
80%
100%
120%
Î nvățământ preuniversitar Î nvățământ postliceal Studii de lic ență ș i
echivalente
ROMÂNIA 7
Monitorul educației și formării 2019 – Analiză de țară Septembrie 2019
prioritate zonelor în care ratele de înscriere în învățământul preșcolar sunt
scăzute și în care
rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată. Se finanțează, de asemenea,
investiții în educația
și formarea profesională, precum și în învățământul superior.
În general, sunt disponibile fonduri pentru modernizarea infrastructurii
existente, pentru
construirea de clădiri noi și pentru achiziționarea de echipamente. Schema de
finanțare s-a
bazat pe Strategia privind modernizarea infrastructurii educaționale 2017-2023
și a stârnit mult
interes în rândul autorităților publice locale și centrale și al universităților
publice. Până în cel
de-al treilea trimestru al anului 2018, au fost depuse 814 proiecte, cu o
valoare nerambursabilă
totală de 1,3 miliarde EUR.
Figura 3 Optimizarea rețelei școlare, 2010-2016
Sursa: Banca Mondială (2018)
5. Modernizarea învățământului preșcolar și școlar
Ratele de participare la educația și îngrijirea timpurie se îmbunătățesc, dar
continuă să
existe provocări în ceea ce privește accesul și calitatea. Educația și
îngrijirea timpurie de
bună calitate sunt esențiale pentru dezvoltarea competențelor-cheie. Rata de
participare în rândul
copiilor cu vârste cuprinse între 4 ani și vârsta de școlarizare obligatorie a
crescut și a ajuns la
89,2 % în 2017, dar se situează în continuare sub media UE (95,4 %). Persistă
disparitățile dintre
regiuni12, precum și dintre zonele rurale și cele urbane13. Pentru a îmbunătăți
calitatea, programa
de învățământ pentru copiii cu vârste între 0 și 3 ani și între 4 și 6 ani va fi
revizuită și aliniată la
noua programă de învățământ, cu sprijinul Fondului social european (FSE). Pentru
grădinițe, a fost
elaborat un cost standard, care nu a fost încă aprobat. Punerea sa în aplicare
ar putea deschide
calea pentru extinderea serviciilor dedicate copiilor cu vârsta sub 3 ani, în
cazul cărora ratele de
înscriere sunt deosebit de scăzute (16 % în 2017, adică aproximativ jumătate din
media UE),
având consecințe negative asupra participării femeilor la piața muncii. Acest
lucru este cauzat de o
combinație de factori, inclusiv de lipsa grădinițelor și altor structuri de
îngrijire formală. În aprilie
2019, a fost lansat un proiect14 cofinanțat de FSE, cu scopul de a spori ratele
de participare la
educația antepreșcolară.
12 Ratele de participare variază între 94,4 % în regiunea de nord-vest și 77,5 %
în regiunea capitalei București.
13 Ratele brute de înscriere la grădiniță (grupa de vârstă 3-6 ani) au fost
aproape universale în zonele urbane (97,4 %),
comparativ cu zonele rurale (85 %) (Institutul Național de Statistică).
14 Dezvoltarea serviciilor antepreșcolare beneficiază de un buget de 168 de
milioane RON (aproximativ 35,7 milioane EUR) și
are ca obiectiv sprijinirea
accesului a 14 000 de copii la servicii antepreșcolare.
1 4 9 68
1 4 1 98
1 3 7 61
1 3 3 51
1 2 8 84
1 2 3 87
8047
6402 6206 6237 6114 6102
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16
U nități de învățământ c u personalitate juridică U nități de învățământ s
atelit
8 ROMÂNIA
Monitorul educației și formării 2019 – Analiză de țară Septembrie 2019
Rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată, având repercusiuni asupra
pieței muncii
și asupra economiei. În 2018, rata persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul
de educație și
formare (grupa de vârstă 18-24 de ani) a scăzut, pentru al doilea an consecutiv,
la 16,4 %. Deși se
situează mult sub nivelul său maxim de 19,1 % din 2016, rata rămâne una dintre
cele mai ridicate
din UE (media UE: 10,6 %). Prin urmare, este puțin probabil să se atingă
obiectivul național de
11,3 % până în 2020. Părăsirea timpurie a școlii persistă din cauza unei
combinații de factori,
printre care se numără aspectele socioeconomice și decalajele în ceea ce
privește furnizarea unei
educații de calitate. În zonele rurale – unde nivelul sărăciei este cel mai
ridicat, iar cel al calității
educației tinde să fie cel mai scăzut – una din patru persoane cu vârsta
cuprinsă între 18 și 24 de
ani a părăsit școala prea devreme. În schimb, rata este de 15 % în orașe și de
numai 4,2 % în
municipii. Autoritățile dezvoltă în prezent un mecanism de avertizare timpurie
care ar putea
contribui la îmbunătățirea colectării datelor și la consolidarea coordonării
dintre unitățile de
învățământ, inspectorate și alte instituții relevante (asistență socială,
ONG-uri, poliție, biserică
etc.). Prin intermediul cererilor de propuneri lansate recent în cadrul FSE,
disponibilitatea
programelor de tip „a doua șansă” se îmbunătățește. Totuși, se menține
necesitatea de a adapta
programele la nevoile cursanților adulți.
Dobândirea de competențe de bază și digitale rămâne problematică. PISA 2015
arată că
aproximativ 40 % dintre românii cu vârsta de 15 ani nu au competențe de bază
nici în materie de
citire, nici în domeniul matematicii sau al științelor (OCDE, 2016).
Implementarea noii programe
școlare continuă în paralel cu reconversia profesională a cadrelor didactice15.
Totuși, abordările
individualizate pentru elevi rămân insuficient de dezvoltate. Procentul de
tineri (grupa de vârstă
16-19 ani) care își evaluează competențele digitale ca fiind de bază sau peste
nivelul de bază se
situează sub media UE (52 % în comparație cu 83 % în 2017). În România, numărul
unităților de
învățământ conectate și foarte bine echipate din punct de vedere digital este
considerabil mai
scăzut decât media UE (Comisia Europeană, 2019b).
Îmbunătățirea echității și a calității în educație rămâne o provocare majoră. O
analiză a
rezultatelor evaluărilor PISA 2015 arată că o mare parte din decalajul în
materie de performanță
dintre România și țările UE cu înaltă performanță se explică prin gruparea
elevilor din unitățile de
învățământ în funcție de mediile socioeconomice din care provin; elevii mai
săraci nu numai că sunt
segregați din punct de vedere social, dar frecventează și școli de calitate mai
scăzută (Banca
Mondială, 2018). Pe lângă mediul socioeconomic, provocările în materie de
echitate afectează în
mod disproporționat romii și elevii din zonele rurale, care tind să aibă
rezultate școlare mai slabe.
Procentul de copii romi care merg la grădiniță este mai mic de jumătate din
media națională; tinerii
romi sunt mai susceptibili de a părăsi timpuriu școala (FRA, 2016). Metodologia
de monitorizare
pentru combaterea segregării școlare este întârziată, dar se preconizează că va
face obiectul unui
proiect-pilot în anul școlar 2019/2020. Ținând seama de aceste provocări,
recomandările specifice
fiecărei țări din cadrul semestrului european 2019 solicită României „să
amelioreze calitatea și
caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri
defavorizate” (Consiliul Uniunii
Europene, 2019).
Caseta 2: Planuri pentru reformarea sistemului de educație și formare
Atât Ministerul Educației, cât și administrația prezidențială și-au prezentat
propriile viziuni cu
privire la o reformă cuprinzătoare a sistemului de educație și formare.
Educația ne unește: printre propunerile Ministerului Educației se numără o
reformă a formării
inițiale a cadrelor didactice și o revizuire a politicilor privind cadrele
didactice. Ar urma ca
învățământul obligatoriu să înceapă la vârsta de 3 ani și să se încheie la 18/19
ani, cuprinzând
cinci etape distincte (preșcolar, primar inferior, primar superior, secundar
inferior și secundar
superior). Ar urma să se pună accentul pe consolidarea competențelor cognitive
și
socioemoționale și pe crearea de cunoștințe în diverse discipline, precum și pe
eliminarea
decalajelor în materie de învățare prin învățarea personalizată. Sunt prevăzute
patru tipuri de
bacalaureat: A1 și A2 pentru științe și științele umaniste, V pentru
învățământul profesional și T
pentru parcursul profesional, acesta din urmă oferind acces numai la
învățământul postliceal.
România educată: după un proces de consultare de doi ani, administrația
prezidențială a
prezentat două scenarii pentru revizuirea structurii școlare. Cadrele didactice
ar urma să joace
15 Prin proiectul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți (CRED)”.
ROMÂNIA 9
Monitorul educației și formării 2019 – Analiză de țară Septembrie 2019
un rol esențial în cadrul reformei, al cărei obiectiv general este de a
îmbunătăți calitatea și
echitatea în educație. Propunerile de modernizare sunt elaborate în jurul a
șapte subiecte
principale: profesia de cadru didactic, echitatea, conducerea unităților de
învățământ, educația și
formarea profesională, învățământul superior, educația și îngrijirea copiilor
preșcolari și
evaluarea elevilor. Administrația prezidențială urmărește să obțină sprijin
politic pentru această
reformă.
6. Modernizarea învățământului superior
Participarea la învățământul superior este în general scăzută. În 2018, nivelul
de absolvire a
învățământului terțiar pentru grupa de vârstă 30-34 de ani – măsurat drept
criteriu de referință
european – a scăzut la 24,6 % de la 26,3 % în 2017. Acest nivel este
considerabil mai mic decât
media UE de 40,7 % și mai mic decât obiectivul național al României de 26,7 %
din cadrul
Strategiei Europa 2020. Ratele brute de înscriere nu numai că au rămas scăzute,
ci au scăzut
constant începând din 2009 (Comisia Europeană, 2018). Numărul de studenți care
intră în
învățământul superior este limitat de factori printre care se numără factorii
demografici, persistența
părăsirii timpurii a școlii și o rată scăzută, deși în curs de îmbunătățire, a
promovării examenului de
bacalaureat. Proiectul privind învățământul secundar din România (ROSE), care
urmărește
reducerea abandonului școlar și îmbunătățirea tranziției către învățământul
superior prin acordarea
de subvenții liceelor cu performanțe scăzute, a continuat, având unele rezultate
pozitive în liceele
vizate. Datele arată că mai puțin de 5 % dintre studenții care se înscriu la un
program de licență
provin din familii în care nivelul de educație al părinților este scăzut
(Comisia Europeană, 2018).
Pentru a îmbunătăți accesul, s-au introdus locuri dedicate studenților din
zonele rurale16, au
crescut bursele și sunt finanțate locuri dedicate studenților romi.
Asigurarea faptului că absolvenții dețin competențe de înaltă calitate,
relevante pentru
piața muncii, rămâne o provocare. Se preconizează că sectorul TIC va continua să
crească în
următorii ani, dar se va confrunta cu deficite de forță de muncă; Deficitul de
personal calificat se
resimte și în sectorul asistenței medicale, al meseriilor calificate, al
ingineriei, al transportului și al
distribuției (ManpowerGroup, 2015; Cedefop 2017; Cedefop 2018). Deși procentul
de absolvenți de
științe, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) din totalul absolvenților
din învățământul
superior este printre cele mai mari din UE, numărul efectiv de absolvenți este
scăzut. Angajatorii
raportează că absolvenților le lipsesc frecvent competențe non-tehnice, dar că
dețin cunoștințe
bune, deși excesiv de teoretice (Banca Mondială, 2018b). Activitatea desfășurată
pentru elaborarea
metodologiei de evaluare a externă a programelor de doctorat a continuat, deși
reacreditarea
școlilor doctorale nu a fost încă finalizată. Rata de angajare în rândul noilor
absolvenți de
învățământ terțiar este ridicată și în creștere (89 % în 2018, media UE: 85,5
%). Totuși aceste
cifre ar trebui să fie interpretate în contextul numărului scăzut de absolvenți
și al nivelului ridicat
de creștere economică. Autoritățile au elaborat o metodologie pentru a urmări
dacă absolvenții
ocupă locuri de muncă pentru care este necesară o diplomă de învățământ superior
în domeniul lor
de studiu, dar momentan nu este pus în aplicare niciun sistem de monitorizare a
parcursului
profesional al absolvenților. Deocamdată nu există nicio evaluare globală sau
sectorială a
necesităților în materie de competențe (Comisia Europeană, 2019b). Prin urmare,
recomandările
specifice fiecărei țări pentru 2019 solicită, de asemenea, României „să asigure
îmbunătățirea
competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea
relevanței pe piața forței
de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior”
(Consiliul Uniunii
Europene, 2019).
7. Modernizarea educației și formării profesionale
Eforturile de a extinde educația și formarea profesională (EFP) duală continuă,
dar
relevanța EFP pentru piața muncii rămâne limitată. Participarea totală la EFP de
nivel
secundar superior în România a fost stabilă în 2017, situându-se la 56,2 %,
peste media UE de
47,8 %17. Cursanții înscriși în EFP au avut o expunere limitată la învățarea la
locul de muncă,
numai 10 % dintre ei înscriindu-se în programe care combină învățarea în școală
cu cea la locul de
muncă. Angajabilitatea noilor absolvenți de EFP a crescut ușor în 2018, atingând
69,0 % (67,2 %
în 2017), dar rămâne sub media UE (79,5 %). Pentru a spori atractivitatea
învățământului
profesional, cursanții care urmează acest parcurs pot obține burse. Dintre
cursanții EFP înscriși în
16 2 000 de locuri, echivalentul a 3,2 % din numărul total de locuri de studiu
finanțate din fonduri publice.
17 Cifre privind înscrierea în EFP furnizate ca procent din numărul total de
studenți înscriși în învățământul secundar superior.
10 ROMÂNIA
Monitorul educației și formării 2019 – Analiză de țară Septembrie 2019
învățământul secundar superior în 2017/2018, 1,5 % au ales parcursul EFP dual,
asigurat în
prezent numai până la nivelul 3 din Cadrul european al calificărilor (CEC). În
pofida interesului
puternic manifestat de întreprinderi, învățământul dual este mai degrabă
neatrăgător pentru
cursanți. În plus, reținerea cursanților în aceste întreprinderi este dificilă,
iar investițiile financiare
pe care trebuie să le realizeze întreprinderile sunt ridicate. FSE sprijină
parteneriatele dintre
unitățile de învățământ EFP și întreprinderi și se preconizează că va finanța
reforma EFP. Normele
privind recrutarea recrutare cadrelor didactice din unitățile de învățământ EFP
sunt în curs de
îmbunătățire și simplificare. S-au realizat unele eforturi pentru a actualiza
competențele cadrelor
didactice și pentru a dezvolta formarea inițială și continuă a formatorilor
interni ai întreprinderilor.
8. Dezvoltarea educației adulților
Evoluțiile recente reprezintă un pas înainte pentru promovarea educației
adulților.
Programul național „Investește în tine” oferă sprijin financiar pentru accesul
la educație, formare și
cultură prin intermediul unui împrumut garantat de stat. Documentele de politică
guvernamentale
și prezidențiale care oferă o viziune pe termen lung pentru educație
menționează, printre altele,
învățarea pe tot parcursul vieții, deși nu în mod consecvent și fără a se referi
în mod specific la
educația adulților. Pentru a facilita accesul adulților slab calificați la
perfecționare, în cadrul național
al calificărilor a fost introdus nivelul de calificare 1. Clasificarea
„lucrători necalificați” a fost
redenumită „ocupații elementare” și s-a elaborat o listă de astfel de ocupații.
Ordonanța Guvernului
nr. 96/2018 a introdus posibilitatea unui program de ucenicie de șase luni la
nivelul 1 din CEC.
Totuși, acest program nu este încă disponibil. Cu sprijinul FSE, Ministerul
Muncii este în curs de a
stabili standarde ocupaționale pentru nivelul 1 din CEC și de a elabora o ofertă
adecvată de
formare.
Nevoia de perfecționare este ridicată. Aproape 2,4 milioane de adulți (sau 21,5
% dintre adulții
cu vârsta între 25 și 64 de ani) aveau doar un nivel de instruire scăzut în
2017. Ponderea adulților
slab calificați angajați (55,6 %) a fost, de asemenea, apropiată de media UE de
56,8 %. Totuși,
probabilitatea ca adulții să își actualizeze cunoștințele și competențele prin
programe de educație
specifice este scăzută: în 2018, numai 0,9 % dintre adulții din grupa de vârstă
25-64 de ani au
beneficiat de o experiență recentă de învățare în cursul celor 4 săptămâni care
au precedat ancheta
asupra forței de muncă (media UE: 11,1 %). Acest lucru este deosebit de
îngrijorător, având în
vedere numărul mult mai redus de locuri de muncă ce necesită doar un nivel
scăzut de instruire.
Având în vedere că în 2017 doar 824 000 de astfel de locuri de muncă au fost
încadrate în
categoria „ocupații elementare”, acest lucru evidențiază în mod clar necesitatea
unui efort
considerabil de perfecționare și de recalificare.
Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori participarea la educația
adulților.
Centrele comunitare pentru educația adulților mai trebuie încă extinse, în timp
ce nu au fost încă
dezvoltate mecanisme de asigurare a calității. Nu a fost încă instituit un
sistem pentru dezvoltarea
profesională continuă a profesioniștilor din domeniul educației adulților. De
asemenea, învățarea în
rândul adulților ar putea beneficia de un sistem de colectare a datelor mai
fiabil și mai cuprinzător,
de acorduri instituționale mai clare și de instituirea unui organism de
coordonare.
9. Referințe
Cedefop (2017), Skills Panorama, Skills anticipation in Romania. Analytical
highlights series (Panorama competențelor,
anticiparea competențelor în România. Repere analitice). Disponibilă
la http://skillspanorama.cedefop.europa.eu/en/analytical_highlights/skills-anticipation-romania
Cedefop (2018), Skills forecast Romania (Previziuni în materie de competențe
pentru România),
https://www.cedefop.europa.eu/files/cedefop_skills_forecast_2018_-_romania.pdf
Cedefop (2019). Vocational education and training in Romania: short description
(Educația și formarea profesională în România:
descriere succintă). Luxemburg: Oficiul pentru Publicații.
https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-
/publication/9c076b46-4b8b-11e9-a8ed-01aa75ed71a1
Cedefop (urmează a fi publicată). Developments in vocational education and
training policy in 2015-19: Romania. (Evoluții în
politica în domeniul educației și formării profesionale în perioada 2015-2019:
România.) Monitorizarea și analiza politicilor în
domeniul EFP de către Cedefop.
Cedefop (urmează a fi publicată). Vocational education and training in Romania:
short description (Educația și formarea
profesională în România: descriere succintă). Luxemburg: Oficiul pentru
Publicații
http://fra.europa.eu/en/publication/2016/eumidis-ii-roma-selected-findings
Consiliul Uniunii Europene (2019), Recomandare a Consiliului privind Programul
național de reformă al României pentru 2019 și
care include un aviz al Consiliului privind programul de stabilitate al României
pentru 2018.
ROMÂNIA 11
Monitorul educației și formării 2019 – Analiză de țară Septembrie 2019
Comisia Europeană (2019), Raportul de țară din 2019 privind România, inclusiv un
bilanț aprofundat referitor la prevenirea și
corectarea dezechilibrelor economice https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-countryreport-romania_ro.pdf
Comisia Europeană/EACEA/Eurydice (2018). The European Higher Education Area in
2018: Bologna Process Implementation
Report (Spațiul european al învățământului superior în 2018: Raport privind
punerea în aplicare a procesului Bologna).
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.
https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-
/publication/2fe152b6-5efe-11e8-ab9c-01aa75ed71a1
FRA (2016), Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Second
European Union Minorities and Discrimination
Survey (EU-MIDIS II) Roma — Selected findings [Al doilea sondaj privind
minoritățile și discriminarea în Uniunea Europeană
(EU-MIDIS II): Romii – constatări selectate).
IȘE (2016), Institutul pentru Științe ale Educației, Simularea evaluării
naționale la clasa a VIII-a.
IȘE (2018), Institutul pentru Științe ale Educației, Analiza de nevoi a cadrelor
didactice din învățământul primar și gimnazial.
Raport al investigației realizate în cadrul proiectului CRED . Disponibil la:
http://www.ise.ro/wpcontent/uploads/2018/06/Raport-final-analiza-nevoi.pdf
Studiu privind deficitul de talente, realizat de ManpowerGroup în 2015,
https://candidate.manpower.com/wps/wcm/connect/308df630-4cc4-46f8-bcd8-
91c1643c006b/2015+Studiul+privind+deficitul+de+talente+-+Global+EMEA+Romania.pdf?MOD=AJPERES
OCDE(2017), Reviews of Evaluation and Assessment in Education (Revizuiri ale
evaluării și analizării în educație), Kitchen, H.,
et al., România 2017, http://dx.doi.org/10.1787/9789264274051-en
OCDE (2019a), TALIS 2018 Results (Volume I): Teachers and School Leaders as
Lifelong Learners, TALIS [Rezultatele studiului
TALIS 2018 (volumul I): cadrele didactice și directorii unităților de învățământ
în calitate de cursanți pe tot parcursul vieții,
TALIS].
OCDE (2019b), Policy brief on the teaching profession (Document de sinteză
privind profesia de cadru didactic).
Fartusnic, C., (2013). Analiza politicilor de recrutare de personal pentru
sistemul preuniversitar de învățământ, Centrul Român
de Politici Europene, Policy Memo 44, București. Disponibilă la:
http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2013/08/Recrutarepersonal-pentru-Preuniversitar-CRPE.pdf
Comisia Europeană (2019). Raportul de țară privind România, Bruxelles.
Disponibil la
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf
Comisia Europeană, Digital Economy and Society Index (DESI) 2019 for Romania
[Indicele economiei și societății digitale
(DESI) pentru 2019 al României]. https://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=59905
MEN (2018), Ministerul Educației Naționale, Strategia pentru modernizarea
infrastructurii școlare.
Panorama competențelor https://skillspanorama.cedefop.europa.eu/en/analytical_highlights/romania-mismatch-priorityoccupations.
Banca Mondială (2018), Romania Public Finance Review: enhancing the efficiency
of public spending in pre-university education
(Analiza finanțelor publice din România: îmbunătățirea eficienței cheltuielilor
publice în învățământul preuniversitar).
Anexa I: Sursele indicatorilor-cheie
Indicator Eurostat, codul datelor online
Părăsirea timpurie a școlii edat_lfse_14 + edat_lfse_02
Ponderea absolvenților de studii superioare edat_lfse_03 + edat_lfs_9912
Educația și îngrijirea copiilor preșcolari educ_uoe_enra10
Nivel scăzut de cunoștințe în citit, matematică, științe OCDE (PISA)
Rata de angajare a noilor absolvenți edat_lfse_24
Participarea adulților la procesul de învățare trng_lfse_03
Cheltuieli publice pentru educație ca procent din PIB gov_10a_exp
Cheltuieli în instituțiile publice și private pentru fiecare student
educ_uoe_fini04
Mobilitate în scop educațional:
- Absolvenți care au beneficiat de mobilitatea diplomelor
- Absolvenți care au beneficiat de mobilitatea creditelor
Calcul JRC bazat pe date Eurostat/UIS/OCDE
12 ROMÂNIA
Monitorul educației și formării 2019 – Analiză de țară Septembrie 2019
Anexa II: Structura sistemului de învățământ
Sursa: Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2018. The Structure of the European
Education Systems 2018/19: Schematic
Diagrams. Eurydice Facts and Figures (Structura sistemelor de învățământ
europene 2018/2019: Diagrame schematice. Date și
cifre Eurydice). Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.
Observațiile și întrebările cu privire la prezentul raport sunt binevenite și
pot fi trimise prin e-mail la adresa:
Alexandra TAMASAN
Alexandra.Tamasan@ec.europa.eu
sau
EAC-UNITE-A2@ec.europa.eu