https://www.youtube.com/watch?v=_PUxv3BAFM8
How to Mindmap: Going deeper into the 5 Basics
https://www.youtube.com/watch?v=wLWV0XN7K1g
1,193,294 views 2.8K 287 SHARE SAVE Susan Gregory Published on 6 May 2009 This
clip, provided by MacGrercy Consultants (www.macgrercy.com) shows you the basics
of how to make a mind map. The intention is to show you the main points to get
you started. Further clips with more details and examples will soon be added.
Comments are disabled for this video. Up next AUTOPLAY 16:49 NOW PLAYING How to
draw to remember more | Graham Shaw | TEDxVienna TEDx Talks 1.7M views 17:05 NOW
PLAYING Math is the hidden secret to understanding the world | Roger Antonsen
TED 658K views 13:21 NOW PLAYING A Simple Test Will Show If You Are a Genuine
Introvert BRIGHT SIDE 6.8M views 15:13 NOW PLAYING 35 CEMENT IDEAS THAT ARE SO
EASY 5-Minute Crafts Recommended for you
https://www.youtube.com/watch?v=vevLe343m70
Mind Map Dyslexia 300 Video Challenge
Carmen Dragomir.
PRIETENUL DISLEXICULUI LA LIMBA ROMÂNĂ.
MATERIAL COMPENSATORIU TSI PENTRU CLASELE 5-8.
VOCABULAR.
FONETICĂ.
MORFOLOGIE.
SINTAXA PROPOZIȚIEI.
SINTAXA FRAZEI.
Bucureşti, 2019.
Pagina 1.
Corector: Oana Şiclovan, Profesor titular Limba şi Literatura Română.
Tehnoredactare: Carmen Dragomir.
Grafică Hărţi Mentale şi Vizuale: Carmen Dragomir.
Coperta: Carmen Dragomir.
ISBN 978-973-0-29031-8.
Toate drepturile asupra acestei cărţi distribuite gratuit
on-line aparţin ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU COPII DISLEXICI şi ASOCIAŢIEI BUCUREŞTI
PENTRU COPII DISLEXICI. Reproducerea integrală sau parţială a Hărţilor Mentale
şi Vizuale din această carte distribuită gratuit on-line este interzisă fără
acordul scris al celor două asociaţii. Această carte distribuită gratuit on-line
poate fi utilizată în interesul personal al copiilor diagnosticaţi cu TSI, de
către părinţi, profesori şi specialişti TSI din sistemul de stat.
Comercializarea acestei cărţi distribuite gratuit online, total sau parţial,
este interzisă fără acordul scris al ambelor asociaţii.
ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU COPII DISLEXICI.
Contact: copiidislexici@yahoo.com.
ASOCIAŢIA BUCUREŞTI PENTRU COPII DISLEXICI.
Contact:
copiidislexicibucuresti@gmail.com.
Pagina 2.
Cuvânt Înainte.
Lucrarea de faţă vine în ajutorul elevilor de gimnaziu diagnosticaţi cu TSI, la
orele de clasă, dar şi pentru pregătirea lor în susţinerea cu succes a
Examenului Naţional la disciplina Limba şi Literatura Română.
Hărţile Mentale sunt o reprezentare vizuală a gândurilor şi tiparelor de gândire
care se leagă şi se extind într-un mod radial, dintr-o idee centrală. Harta
Mentală apelează la cuvinte cheie şi asocieri, încurajând utilizarea cuvintelor
şi imaginilor pentru accesarea memoriei de lucru. Ele pot oferi persoanelor
dislexice o modalitate mai bună de a-şi organiza și de a asimila informațiile.
Oamenii din întreaga lume utilizează Hărţi Mentale pentru:
• Planificare - de la proiecte, la eseuri
• Organizare - de la liste de cumpărături, la planificarea zilnică
• Luarea Notiţelor - de la notiţele luate la un curs, la notarea ideilor
personale
• Studiu – Hărţile Mentale pot fi utilizate şi revizuite ca o modalitate de
pregătire pentru examene.
Cum credeţi că poate învăţa un dislexic?
Sau cum poate învăţa mai uşor un elev silitor?
Cu ajutorul unei Hărţi Mentale sau fără?
În speranţa că acest PRIETEN AL DISLEXICULUI LA LIMBA ROMÂNĂ - MATERIAL
COMPENSATORIU TSI PENTRU CLASELE 5-8 va constitui un suport util de înțelegere,
învăţare şi reținere facilă care să crească performanța copiilor cu TSI la clasă
şi la Evaluarea Naţională, vă doresc mult succes.
Carmen Dragomir
Pagina 3.
Mulţumiri
Dragi elevi, dragi profesori, dragi părinți
În numele asociațiilor pentru copii dislexici din România, mulțumim tuturor
celor care contribuie la conștientizarea asupra tulburărilor specifice de
învățare (TSI), asupra dificultăților cu care un număr important de persoane
se confruntă pe parcursul formării academice, dar și asupra punctelor lor forte,
calităţi excepționale pentru domenii în care este nevoie de un alt mod de a
gândi, de curaj, de soluții originale și mai ales, de forță creatoare.
TSI (dislexie, disortografie, disgrafie, discalculie) desemnează o categorie
de cerințe educaționale speciale, urmare a unor tulburări de neuro-dezvoltare ce
au impact asupra abilităților de citire, scriere și calcul, fără a afecta
nivelul de inteligență care este foarte bun.
Pe parcursul școlar este nevoie de metode adecvate de învățare
și evaluare, care să compenseze acest mod diferit de funcționare cognitivă.
Instrumentele specifice de adaptare sunt prevăzute de OMEN 3124 din 2017 și
constituie bagajul de soluții moderne, probat pe baza cercetării științifice și
experienței care le-a dovedit eficienţa.
Angela Ioan – Președinta Asociației București pentru Copii Dislexici.
Eva Bartok – Președinta Asociației Române pentru Copii Dislexici.
Acest MATERIAL COMPENSATORIU PENTRU TSI nu ar fi fost
realizat fără iniţiatoarea proiectului, D-na Tatavura Ioana, mama Anei - un
înger blond, modern, creativ, responsabil, plin de sensibilitate, dornic de
depăşirea propriilor limite şi binecuvântat cu darul dislexiei.
Îţi mulţumesc Ioana că mi-ai dat o lecţie despre perseverenţă, iubire,
generozitate, şi încredere!
Dacă nu ar fi existat D-na Angela Ioan, Preşedinta Asociaţiei Bucureşti pentru Copii Dislexici şi D-na Eva Bartok, Preşedinta Asociaţiei Române pentru Copii Dislexici care să susţină proiectul de realizare şi distribuire gratuită on-line a cărţii PRIETENUL DISLEXICULUI LA LIMBA ROMÂNĂ - MATERIAL COMPENSATORIU TSI PENTRU CLASELE 5 8, acest material esenţial pentru copii diagnosticaţi cu TSI nu ar fi existat.
Vă mulţumesc pentru promovarea Hărţilor Mentale în educaţie şi pentru susţinerea continua a părinţilor şi copiilor diagnosticaţi cu TSI.
Autorul
Pagina 4.
CUPRINS
GRAMATICA
1. VOCABULARUL
Pagina 5
Structura
Îmbogățire
Semantica
Întrebuinţare - rară
Frazeologie
Tautologie
Argou
Jargon
2. FONETICA
Pagina 12
Sunetul
Litera
Diftongul
Triftongul
Hiatul
Silaba
Reguli despărțire - silabe
Accent
3. MORFOLOGIA
Pagina 14
Părţi Vorbire Flexibile
substantiv
articol
adjectiv
numeral
pronume
verb
Părţi Vorbire Neflexibile
adverb
propoziție
interjecție
conjuncție
4. SINTAXA
Pagina 43
PROPOZIȚIEI
Părți Principale
Predicatul
Subiectul
Părți Secundare
Complementul
Atributul
FRAZEI
Fraza
Propoziția - Subordonată
predicativă - PR
subiectivă - SB
atributivă - AT
Completivă
directă - CD
indirectă - CI
Circumstanțială
de loc - CL
de timp - CT
de mod - CM
de cauză - CZ
de scop - CS
condițională - CDȚ
consecutivă - CNS
concesivă - CV
Pag. 5
Pag. 12
Pag. 14
Pag. 43
Pag. 73 Pag. 74
VOCABULARUL
6
VOCABULARUL - STRUCTURA
Asociația Română pentru Copii Dislexici Asociația București
pentru
Copii Dislexici
7
VOCABULARUL - ÎMBOGĂŢIREA
Pagina ?
8
VOCABULARUL - DERIVAREA
Pagina ?
9
VOCABULARUL - SEMANTICA
¢
¢
Pagina ?
10
VOCABULARUL
– ARHAISME, REGIONALISME
Pagina ?
11
VOCABULARUL
– FRAZEOLOGIE, TAUTOLOGIE, ARGOU, JARGON
Pagina ?
12
FONETICA
¢ ¢
Pagina ?
13
FONETICA
REGULI DE DESPĂRȚIRE ÎN SILABE
1 consoană între 2
vocale trece
• În silaba următoare
• Ex: a-pa, ma-sa
2 consoane între 2
vocale trec
• Prima la silaba dinainte și a doua la
silaba următoare
• Ex: ur-ban, sprin-ten
• Dacă a 2-a consoană este l sau r,
despărțirea se face inaintea consoanelor
• Ex: ca-blu, sa-cru
3 sau mai multe
consoane între 2
vocale trece
• Prima la silaba dinainte și celelalte la
silaba următoare
• Ex: con-trol, prin-tre
• În cazul grupurilor lpt, mpt, nct, ncț, rct,
rtf, stm, ndv despărțirea se face după a
2-a consoană din grup
• Ex: sculp-tu-ră, func-ți-e
2 vocale alăturate
trec
• Prima la silaba dinainte și a 2-a la silaba
următoare
• Ex: iu-ni-e, di-a-log
Cuvintele compuse
sau cele derivate cu
prefix, se despart în
silabe
• Ținând cont de elementele componente
• Ex: dez-ac-ti-va, in-apt
• DOOM2 acceptă și despărțirea în silabe
fără a se ține cont de elementele
componente
• Ex: dez-a-cord / de-za-cord
1
2
3
4
5
Pagina ?
14
FLEXIBILE
SUBSTANTIVUL
ARTICOLUL
ADJECTIVUL
NUMERALUL
PRONUMELE
VERBUL
Pagina ?
15
SUBSTANTIVUL
Pagina ?
16
SUBSTANTIVUL
CAZURI ŞI FUNCŢII SINTACTICE
NOMINATIV (N) - „cine?”, „ce?”
Subiect
Elevul scrie.
Atribut substantival
apoziţional
Prietena mea, Ana, se joacă.
Nume predicativ
Prietena mea este premiantă.
ACUZATIV (Ac)
„pe cine / ce?”, „prin cine /ce?”, “pentru cine / ce?”, “cu cine
/ce?”, de cine /
ce?”, ”de la cine / ce?”, “până unde?”, “când”, “cât” etc
Complement
direct
L-am văzut pe Dan.
Complement de
agent
Cartea este citită de elev.
Complement
indirect
Mă gândesc la bunica.
Complement
circumstanţial de
loc
Mâine merg la patinoar
Complement
circumstanţial de
timp
După ploaie iese soarele.
Complement
circumstanţial de
mod
El citeşte cu plăcere.
Complement
circumstanţial de
cauză
Mor de frică.
Atribut substantival
prepoziţional
Port fularul de lână.
Complement
circumstanţial de
scop
Adun flori pentru ceai.
Nume predicativ
Mănuşile sunt de blană.
Forma pe care o ia un substantiv în
diferite cazuri se numeşte DECLINARE.
Pagina ?
17
SUBSTANTIVUL
CAZURI ŞI FUNCŢII SINTACTICE
DATIV (D) - „cui?”
Atribut apoziţional
Sunt recunoscător profesoarei
mele, doamnei Popescu.
Atribut prepoziţional
Este contrar indicaţiilor
medicului.
Nume
predicativ
Cartea este aidoma
realităţii.
GENITIV (G) - „al(a, ai, ale) cui?”
Atribut substantival
genitival
Mirosul cozonacului este
plăcut.
Atribut substantival
prepoziţional
Din vârful dealului vine apa.
Complement
indirect
Complotează împotriva
colegilor.
Complement
circumstanţial de
loc
Ursul stă în mijlocul
pădurii.
Complement
circumstanţial
de timp
În urma focului
rămâne cenuşă.
Complement
circumstanţial de mod
Înoată contra curentului.
Complement
circumstanţial
de cauză
Din cauza supărării
a uitat.
Atribut substantival
apoziţional
Citesc operele dramaturgului
român, ale lui Ion Luca
Caragiale.
Complement
circumstanţial
de scop
Se pregăteşte în
vederea plecării.
Nume
predicativ
Frumuseţea este a
naturii.
Complement
circumstanţial
de loc
Stai locului!
Atribut substantival
Glorie eroilor neamului!
Complement
indirect
Bunica i-a dăruit
Anei o săniuţă.
Complement
circumstanţial
de mod
Vorbeşte asemenea
şefului.
VOCATIV (V)
Nu are funcţie sintactică
Se separă prin virgulă de
restul propoziţiei.
Ex.: Vino, Ioane, acasă!
Pagina ?
18
ARTICOLUL
Pagina ?
19
ADJECTIVUL
Pagina ?
20
NUMERALUL
Pagina ?
21
PRONUMELE
Pagina ?
22
PERSONAL
FORMĂ
Diferită
Exemple: eu, noi; mine, mi; îmi, îi
singular
plural
PRONUMELE
accentuată
D. – Ac.
neaccentuată
PERSONAL
de
POLITEŢE
FORMĂ Diferită
Exemple: dumneata, d-ta; dumnealui, d-lui
Pers a II-a Pers. a III-a
N. Ac. V. D. G. N. Ac. D. G.
REFLEXIV
FORMĂ Identic subiect
propoziţie
Exemple: sie, îşi, şi; îmi, mi, ne
Proprie
Pers. a III-a
D. – Ac.
accentuată neaccentuată
Pers. I şi a II-a
singular plural
Pagina ?
23
de
ÎNTĂRIRE
PRONUMELE
FORME N, Ac, G, D
Exemple:
Cine? Care? Cât?
Care?
Ce?
singular şi plural
FUNCŢII
SINTACTICE
Subiect
Complement direct
Atribut
Complement indirect
Nume predicativ
ADJECTIV
PRONOMINAL
INTEROGATIV
Când însoţeşte substantive
Determinând:
Cât?
masculin şi
feminin
Exemple:
La cine ai fost?
Exemple: Care elev lipseşte?
INTEROGATIV
FORME
N. – Ac.
Ex: Însumi, însăți,
înșine, însene
singular şi plural
masculin şi feminin
G. – D.
Ex: Însumi, însemi,
înșine, însene FUNCŢII
SINTACTICE Subiect
Ex: Însumi am ales cartea asta.
ADJECTIV
PRONOMINAL
de ÎNTĂRIRE
Determină și însoțește substantive
Determină și însoțește pronume
personale
Ex: Eu însumi am scris această compunere.
Pagina ?
24
POSESIV
FORME diferite
Pers. I,
II, III
Exemple:
Ai lor erau acolo de mult timp.
PRONUMELE
DEMONSTRATIV
Înlocuiește
numele unui
OBIECT
Arată:
Ex: aceasta;
gen
Precedat de
articole
posesive
al, a, ai, ale
ADJECTIV PRONOMINAL
DEMONSTRATIV
Când însoţeşte și
determină substantive
Exemple: Acest frate; aceeași floare
Posesor
Obiect posedat
Singular
unul mai mulţi
Pers. I, II
ADJECTIV
PRONOMINAL
POSESIV
Când însoţeşte și determină
substantive
apropierea
depărtarea
identitatea
Ex: acela; Ex: același;
Pagina ?
25
RELATIV
FORMĂ
Exemple: Pe cine aștepți, nu vine.
PRONUMELE
NEHOTĂRÂT
FORME
Exemple:
Unul (una); tot (toată); vreunul (vreuna)
cel ce;
ceea ce
Pronume DEMONSTRATIV
+ RELATIV
La fel ca pronumele
INTEROGATIV
care; cine; ce; cât
număr
gen
caz
ADJECTIV PRONOMINAL
NEHOTĂRÂT
Când însoţeşte și
determină substantive
Exemple: Fiecare elev; Oricare om;
FUNCŢII
SINTACTICE
Complement
direct
Atribut
Complement indirect
Subiect
Pagina ?
26
PRONUMELE
NEGATIV
FORMĂ
Exemple: Nimănui nu-i place să fie bolnav.
nimeni
gen
FUNCŢII
SINTACTICE
Complement
direct
Atribut
Complement
indirect
Subiect
Complement
circumstanțial
ADJECTIV PRONOMINAL
NEGATIV
Când însoţeşte și
determină substantive
Exemple: Niciun coleg nu era de față.
nimic
pentru
persoane
pentru
lucruri
niciunul
niciuna
invariabil
nu se
acorda
în
număr
nimănui
(a)
D. – G.
se declină
ca
pronumele
nehotărât
unul
(una)
Pagina ?
27
VERBUL
Pagina ?
28
VERBUL
Prezent
Imperfect
Perfect simplu
Perfect compus
Mai mult ca Perfectul
Viitor
Viitor anterior
Viitor popular
o să cânt; am să cânt; oi
cânta
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Personal
momentul prezent
Trecut Prezent Viitor
Acțiunea se desfășoară
acum.
Acțiune finalizată, care s-a
desfășurat în trecut.
Acțiunea se va desfășura
după momentul prezent.
Acțiune finalizată, care s-a
desfășurat în trecut.
Acțiune nefinalizată, care se
desfășoară în trecut.
Acțiune finalizată înaintea
altei acţiuni desfăşurate în
trecut.
Acțiunea se va desfășura
după momentul prezent.
Acțiune care se va
îndeplini înaintea altei
acţiuni viitoare.
(eu) am cântat (eu) cânt (eu) voi cânta
(eu) cântai
(eu) cântam
(eu) cântasem
(eu) voi fi cântat
Modul INDICATIV:
Acţiune prezentată de vorbitor ca fiind REALĂ!
Pagina ?
29
momentul prezent
Trecut Prezent Viitor
Conjunctiv Perfect Conjunctiv Prezent
Se formează din
conjunctivul prezent al
verbului a fi + participiul
verbului de conjugat.
Se formează din prezentul
indicativ al verbului +
conjuncţia “să”.
Condiţional-Optativ
Prezent
Se formează din infinitivul
verbului de conjugat + un
verb auxiliar.
Condiţional-Optativ
Perfect
Se formează din
participiul verbului de
conjugat + condiţionalul optativ prezent al verbului
auxiliar a fi.
Modul CONJUNCTIV:
Acţiune nerealizată, dar care se poate realiza!
Modul CONDIŢIONAL-OPTATIV:
Acţiune dorită, a cărei realizare depinde de îndeplinirea unei
condiţii!
Modul IMPERATIV:
Exprimă o poruncă, un
îndemn, un sfat sau o
rugăminte!
Are forme doar la
persoana a 2-a singular
şi plural. Este urmat de
semnul exclamării.
Imperativul
Pozitiv Negativ
Cântă!
Cântaţi!
Nu cânta!
Nu cântaţi!
să fi cântat să cânt
aş fi cântat aş cânta
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Personal
Pagina ?
30
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal
EXPRIMĂ
REPREZINTĂ
Stări
Acţiuni
FUNCŢII
Subiect
Nume
Predicativ
A cânta este o
plăcere.
Repetă zilnic
pentru a cânta
bine.
Rădăcina
verbului
Caracteristica
conjugării
timp
mod
TMPURI
Prezent
Perfect
A cânta
A fi cântat
Complement
Direct
Atribut
Complement
Circumstanţial
de Scop
A început a
cânta.
Plăcerea de a
cânta e imensă.
A cânta
înseamnă a te
bucura de
viaţă.
CONŢINE Prepoziţia “a”
Modul
Infinitiv
Pagina ?
31
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal
Modul
Participiu
EXPRIMĂ
Bază formare
TIMPURI
COMPUSE
Acţiune
FUNCŢII
Atribut
Adjectival
Nume
Predicativ
Cântecul
apreciat a fost
premiat.
Diateza
Activă
Diateza
Reflexivă
Perfectul
compus
Conjunctivul
perfect
Bază
formare
TiMPURI şi
MODURI
Toate!
Se acordă cu
substantivul
determinat în gen,
număr şi caz.
Cărţi
citite
Carte
citită
Cântecul tău a
fost apreciat.
Conditional Optativ
perfect
Infinitivul
perfect
Am
cântat
Să fi
văzut
A fi citi
Aş fi
crezut
Diateza
Pasivă
Al cititei
cărţi
trecută
Pagina ?
32
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal
Modul
Supin
EXPRIMĂ
FORMĂ
Acţiune
Verb
Participiu Prepoziţie
Exemple:
De cules; După cules; La cules; Pentru cules; De la cules
Nume, scop,
destinaţie
Simplă Compusă
FUNCŢII
Subiect
Nume
Predicativ
E greu de făcut.
S-a gândit la
citit.
Complement
Direct
Atribut
Verbal
Complement
Indirect
Am avut de
cules.
Am comandat
foi de scris.
Apa este de
băut.
Pagina ?
33
VERBUL
DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal
Modul
Gerunziu
EXPRIMĂ
FORMĂ
Acţiune
Rădăcina
Verbului Sufix
Exemple:
a cânta – cântând; a vedea + văzând; a citi - citind
Împrejurări
“-ind” “-ând”
FUNCŢII
Atribut
Verbal
Complement
Circumstanţial
de Mod
Ochii lăcrimând
m-au
impresionat.
A renunţat,
temându-se de
viscol.
Complement
Circumstanţial
de Timp
Atribut
Adjectival
Complement
Circumstanţial
de Cauză
Auzindu-l,
m-am
bucurat..
Mâinile
tremurânde mau impresionat.
Vorbea
privind în jos..
Cum se
desfăşoară
Pagina ?
34
Modul INDICATIV
VERBUL
DIATEZA REFLEXIVĂ
Verbele se conjugă la fel ca la DIATEZA ACTIVĂ, însă însoţite de
pronume reflexive la ACUZATIV sau DATIV.
Prezent
(eu) mă bucur
Imperfect
mă bucuram
Perfect simplu
mă bucuri
Perfect compus
(eu) m-am bucurat
Mai mult ca perfect
mă bucurasem
Viitor
mă voi bucura
Viitor anterior
mă voi fi bucurat
Modul CONJUNCTIV
Prezent
(eu) să mă bucur
Perfect
să mă fi bucurat
Modul INFINITIV PREZENT
Prezent
a mă bucura
Modul CONDIŢIONAL-OPTATIV
Prezent
(eu) m-aş bucura
Perfect
m-aş fi bucurat
Modul GERUNZIU
bucurându.-mă
Modul IMPERATIV
Pozitiv
Bucură-te!
Bucuraţi-vă!
Negativ
Nu te bucura!
Nu vă bucuraţi!
Verbele la DIATEZA
REFLEXIVĂ nu au
modurile PARTICIPIU
şi SUPIN!
Pagina ?
35
Modul INDICATIV
VERBUL
DIATEZA PASIVĂ
Se formează din verbul “A FI” şi PARTICIPIUL verbului de conjugat.
Arată că acţiunea este efectuată de altcineva şi suportată de
obiectul
acţiunii.
Prezent
(eu) sunt lăudat (ă)
Imperfect
eram lăudat (ă)
Perfect simplu
fui lăudat (ă)
Perfect compus
am fost lăudat (ă)
Mai mult ca perfect
fusesem lăudat (ă)
Viitor
(eu) voi fi lăudat (ă)
Viitor anterior
voi fi fost lăudat (ă)
Modul CONJUNCTIV
Prezent
(eu) să fiu lăudat (ă)
Perfect
să fi fost lăudat (ă)
Modul CONDIŢIONAL-OPTATIV
Prezent
(eu) aş fi lăudat (ă)
Perfect
aş fi fost lăudat (ă)
Modul IMPERATIV
Pozitiv
fii lăudat (ă)!
fiţi lăudaţi (ă)
Negativ
nu fi lăudat (ă)!
nu fiţi lăudaţi (ă)
Diateza Activă
Subiect complement direct
Profesorul l-a lăudat pe elevul silitor.
Diateza Pasivă
Subiect complement de agent
Elevul silitor a fost lăudat de profesor .
Pagina ?
36
VERBUL
VERBE
UNIPERSONALE
Arata
fenomene
naturale
a ploua; a
tuna; a
fulgera
Au doar Persoana
a III-a
A trebui
VERBE
IMIPERSONALE Acţiune
Nu poate fi
atribuită unei
persoane
A trebui Cu sensul de:
E necesar; se cuvine; se cade
VERBE
TRANZITIVE
Pot avea un Complement
Direct
VERBE
INTRANZITIVE
Nu pot avea un Complement
Direct
Verbe de mişcare
a veni
Verbe de stare
a sta
Mai mănâncă, dacă mai
doreşti.
Complementul direct nu este
exprimat, dar verbul poate
avea un complement direct:
mănâncă o prăjitură.
Pagina ?
37
VERBE ACTIVE
PRONOMINALE
La Diateza
Activă
Însoţite de
pronume
reflexiv
Are funcţie
sintactică
separată
Sunt analizate
separat
VERBUL
Nu intra in
structura
verbului
Acceptă reluarea
pronumelui reflexiv
Funcţii
Complement direct
El se laudă.
Complement indirect
Ei îşi scriu.
Atribut pronominal în dativ
Ea şi-a rupt haina.
El se laudă pe sine.
LOCUŢIUNI VERBALE
Grup de
cuvinte
există un
VERB!
poate fi
înlocuit cu un
VERB!
a băga de seamă
=
a observa
Verbul are
rol
gramatical
Precizează:
persoana
timpul
modul de
acţiune
Pagina ?
38
Părţi de
Vorbire
NEFLEXIBILE
ADVERBUL
CONJUNCŢIA
PREPOZIŢIA
INTERJECŢIA
Pagina ?
39
ADVERBUL
Pagina ?
40
PREPOZIȚIA
Pagina ?
41
CONJUNC
ȚIA
Pagina ?
42
INTERJEC
ȚIA
Pagina ?
43
SINTAXA PROPOZIŢIEI
Maria scrie
1/ şi Mihai
citeşte.
2/
Dup
ă ce am citit
1/
m-am
plimbat.
2/
Pagina ?
44
PREDICATUL
Pagina ?
45
SUBIECTUL
Pagina ?
46
ATRIBUTUL
Pagina ?
47
ATRIBUT ADJECTIVAL
ATRIBUTUL
Adjectiv
propriu-zis
Casă înaltă
Adjectiv provenit din
VERB la Participiu
Pomi înfloriți
NUMERAL cu valoare adjectivală
Locul al doilea
Adjectiv provenit din
VERB la Gerunziu
Frunze căzânde
Adjectiv PRONOMINAL
Această câmpie
ATRIBUT SUBSTANTIVAL
Atribut substantival
genitival
Crestele munților
Atribut substantival
prepozițional
Livadă cu pruni
Atribut substantival
apozițional
Bogdan, prietenul meu,
locuiește aici.
ATRIBUT PRONOMINAL
Pronume
personal
Tatăl lui este
actor.
Pronume
reflexiv
Lauda de sine nu
miroase a bine.
Pronume relativ
Părinții, ai căror
copii învață, sunt
mulțumiți.
Pronume
posesiv
Părerea alor mei
este bună.
Pronume
demonstrativ
Plecarea acestora
m-a neliniștit.
Pronume
interogativ
Vorba cui te-a
supărat?
Pronume
nehotărât
Bucuria altora e
mare.
Pronume
negativ
Răspunsul
niciunuia n-a fost
corect.
ATRIBUT VERBAL
Verb la infinitiv
Plăcerea de a călători
Verb la supin
Mașina de cusut e nouă
Verb la gerunziu
Aripile fâlfâind se auzeau în aer.
ATRIBUT ADVERBIAL
Adverb
Ziarul de azi aduce vești
bune.
Locuțiune adverbială
Învățatul cu de-a sila nu
are rezultate bune.
Pagina ?
48
COMLEMENTUL
Pagina ?
49
COMPLEMENTUL NECIRCUMSTANȚIAL
DIRECT
Determină
VERBE a căror
ACȚIUNE trece direct
asupra unui OBIECT
INTERJECȚII cu
funcție de PREDICAT
Exprimat
prin:
SUBSTANTIV
comun sau
propriu
NUMERAL
VERB
PRONUME
ACUZATIV
la ACUZATIV
cu / fără
PREPOZIȚIE
Ex: Îmi place cartea.
Ex: Îi salut pe amândoi.
Ex: Îi cunosc pe acești elevi.
Ex: Începe a cânta la pian.
Ex: Îl aud strigând.
Ex: Termin de scris și joc fotbal.
la ACUZATIV
Valoare
SUBSTANTIVALĂ
la INFINITIV
VERB la SUPIN
VERB la GERUNZIU
Caz
Pagina ?
50
COMPLEMENTUL NECIRCUMSTANȚIAL
INDIRECT
Indică
OBIECTUL căruia
i se atribuie
Exprimat
prin:
NUMERAL
VERB
PRONUME
Ex: Se gândește la
amândoi.
Ex: M-am pregătit
pentru el.
Ex: E dornic de a se plimba.
Ex: S-a săturat de plimbat.
la ACUZATIV
la INFINITIV
VERB la SUPIN
Caz
DATIV Fără prepoziție
ACUZATIV /
GENITIV Precedat de
prepoziție locuțiune prepozițională
Ex: Le-am
dăruit flori.
la DATIV
Ex: Le-am dat
fratelui meu.
ACTIUNE ÎNSUȘIRE CARACTERISTICĂ
SUBSTANTIV
la
DATIV
la
ACUZATIV
Ex: Discutam
despre
drumeție.
la
GENITIV
Ex: El luptă
contra
nedreptății.
Pagina ?
51
COMPLEMENTUL NECIRCUMSTANȚIAL
de AGENT
Determină
Un VERB – Diateza
PASIVĂ
Exprimat
prin:
PRONUME Ex: Golurile au fost marcate
de ai lor.
Arată
De CINE este
efectuată acțiunea
exprimată de VERB
Ex: A fost lăudat de
amândoi.
ORICE parte de
vorbire cu valoare de
SUBSTANTIV
SUBSTANTIV la ACUZATIV
Ex: A fost examinat
de comisie.
Precedat de prepoziția
”de” / ”către”
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL
de LOC
Arată împrejurările
în care se petrece
ACȚIUNEA
Locul
Exprimat
prin:
VERB
Ex: Golurile au fost marcate de ai lor.
Punct de plecare
Ex: Locuiesc la țară.
parte de vorbire cu
valoare de SUBSTANTIV
ADVERB /
LOCUȚIUNE
ADVERBIALĂ
Cu sau fără PREPOZIȚII
Ex: Soarele era sus.
Direcția
Limita
SUPIN
Pagina ?
52
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL
de TIMP
Arată împrejurările în care
se petrece ACȚIUNEA
Timpul
Exprimat
prin: ADVERB / LOCUȚIUNE
ADVERBIALĂ
Ex: A fost odată ca
niciodată.
Durata
Ex: Mergând la școală, admiram natura.
VERB
SUBSTANTIV Cu sau fără PREPOZIȚIE
Ex: A mers luni întregi
Limita Frecvența
GERUNZIU /
INFINITIV
Precedat de ”până”, ”înainte
de” sau ”dinainte de”.
de MOD
Arată CUM Se desfășoară acțiunea
Exprimat
prin: NUMERAL Ex: Elevii stau în bancă câte doi.
Se înfățișează acțiunea
VERB
SUBSTANTIV Precedat de PREPOZIȚIE
Ex: A vorbit cu supărare.
Se înfățișează o calitate
ADVERB /
LOCUȚIUNE VERBALĂ
Ex: Vorbi astfel /
cu chiu cu vai.
GERUNZIU Ex: Vine cântând.
INFINITIV Ex: Fără a gândi,
răspunse la întrebare.
INTERJECȚIE Ex: Iepurele sări țuști! în iarbă.
COMPARATIV Se construiește cu ajutorul
ADVERBELOR de COMPARAȚIE
Ex: Era mai silitor ca mine.
Pagina ?
53
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL
de CAUZĂ
Arată CAUZA
acțiunii / însușirii
exprimate de un
VERB /
ADJECTIV
Exprimat
prin:
ADJECTIV
Ex: Nu mai putea de obosită.
VERB Ex: Se mira văzând că nu vine.
SUBSTANTIV Precedat de PREPOZIȚII /
LOCUȚIUNI PREPOZIȚIONALE
Ex: Fața i se lumină de fericire.
GERUNZIU
Precedat de prepoziția ”de”.
de SCOP
Arată SCOPUL
acțiunii Exprimate de VERB
Exprimat
prin:
ORICE parte de
vorbire cu valoare
de SUBSTANTIV
Ex: Pentru aceasta muncim cu spor.
VERB
SUBSTANTIV Precedat de PREPOZIȚII
Ex: Învăț pentru examen.
SUPIN
Ex: Pune laptele la prins.
INFINITIV
Ex: Se pregătește pentru a promova.
PRONUME Precedat de PREPOZIȚII /
LOCUȚIUNI PREPOZIȚIONALE
Ex: Din pricina lui am plecat.
Precedat de
PREPOZIȚII
Precedat de prepozițiile
”pentru”, ”spre”.
Precedat de
PREPOZIȚII
Pagina ?
54
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL
CONDIȚIONAL
Arată CONDIȚIA de
care depinde
realizarea acțiunii /
însușirii
exprimate de
un VERB /
ADJECTIV
Exprimat
prin:
ADVERB Ex: Altfel nu vei reuși.
VERB Ex: Perseverând vei reuși.
SUBSTANTIV
”caz”, ”ipoteză”, ”condiție”,
”eventualitate” precedate de
PREPOZIȚIA ”în”, ”cu”
Ex: În condițiile
date, accept.
GERUNZIU
”altfel”, ”altminteri”
CONCESIV
Arată
ÎMPREJURAREA
care ar fi putut
ÎMPIEDICA
ACȚIUNEA exprimată de
VERB
Exprimat
prin:
VERB – G.
SUBSTANTIV – Ac. Precedat de LOCUȚIUNEA
PREPOZIȚIONALĂ ”cu tot”
Ex: Cu toată osteneala, tot ne-am dus..
Ex: Chiar lucrând toată
noaptea, tot n-aș termina.
Ex: Fără a-l privi, i-am
ghicit intențiile.
SUBSTANTIV /
PRONUME
Precedat de LOCUȚIUNEA
PREPOZIȚIONALĂ ”în locul”
Ex: În locul lui Matei aș pleca.
Precedat de prepoziția
”fără”
Singur sau precedat de
ADVERBUL ”chiar”
Precedat de LOCUȚIUNEA
PREPOZIȚIONALĂ ”în caz de”
Existența ÎNSUȘIRII
exprimate de ADJECTIV
LOCUȚIUNE ADVERBIALĂ
Ex: Sunt obosit, cu toate
acestea, voi mai lucra.
”cu toate
acestea”
SUBSTANTIV – G.
sau înlocuitor
Precedat de LOCUȚIUNILE
PREPOZIȚIONALE ”în
ciuda”, ”în pofida” sau de
prepozițiile ”împotriva”,
Ex: În ciuda lor, tot voi pleca. ”contra”.
VERB – I.
Pagina ?
55
SINTAXA FRAZEI
Pagina ?
56
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIȚII
PRINCIPALE NU depind de altă
propoziție
Într-o FRAZĂ avem :
SECUNDARE /
SUBORDONATE
Depind de altă
propoziție
Ex: Am cumpărat o carte 1/ care mi-a plăcut. 2/
(Principală) (Subordonată)
REGENTE
De REGENTĂ depinde propoziția
SUBORDONATĂ
Determinat de
propoziția
SUBORDONATĂ
Ex: Am primit cartea1/ pe care o doream 2/, fiindcă am avut
rezultate bune. 3/
(PP regentă) (AT subordonată și regentă) (CZ subordonată)
Cuvântul
REGENT
Determină TIPUL
SUBORDONATEI Principale Secundare
Expansiunea
PARTE de
propoziţie
PROPOZIŢIE
Subordonată
Cu păstrarea
intactă a
SENSULUI
TRANSFORMARE
PARTE de
propoziţie
PROPOZIŢIE
Subordonată
Corespunzătoare
TRANSFORMARE
Contragerea
1 - PP 2 – PS
Ex: Casa pare frumoasă. Ex: Casa pare 1/ să fie frumoasă.
2/
expansiune
1 - PP 2 – PS
Ex: Orașul meu
natal este București.
Ex: Orașul 1/ în care m-am născut 2/
este București.1/
contragere
Pagina ?
57
SINTAXA FRAZEI
Raporturi Sintactice
între propoziții
PRINCIPALE
2 sau mai multe
între propoziții
SECUNDARE Depind de
aceeași regentă
2 sau mai multe
Ex: Ana scrie 1/, eu citesc, 2/
iar fratele meu se joacă.
3/
Ex: Am auzit 1/ că ai rezultate bune 2/
și că ești premiant 3/
de
COORDONARE
PP1 PP2 PP3
PP1
PS2 Și PS3
se realizează
prin
juxtapunere
joncţiune
Succesive, fără
conjuncție.
Conjuncții
coordonatoare
COPULATIVE
și; nici; precum și; și … și …; nici … nici…
asociere
DISJUNCTIVE
sau; ori; sau … sau…; ori … ori …
excludere
ADVERSATIVE
dar; iar; însă; ci
opoziție
CONCLUSIVE
deci; așadar; prin urmare; de aceea; în concluzie; etc
concluzionare
Raportul de coordonare este un RAPORT de EGALITATE
sintactică între două sau mai multe unități sintactice, aflate
într-o SUCCESIUNE, au IMPORTANȚĂ EGALĂ, NU DEPIND
una de alta, NU ÎȘI ADUC LĂMURIRI una alteia. .
Legate prin
conjuncție.
Pagina ?
58
SINTAXA FRAZEI
între REGENTĂ (R) şi
SUBORDONATĂ (S)
Unităţi sintactice
diferite
Ex: Când plouă,
1/ stau acasă.
2/
de
SUBORDONARE
R S
se realizează
prin
juxtapunere
joncţiune
Alăturarea
SUBORDONATEI la
REGENTĂ fără
elemente de
joncţiune.
Raporturi Sintactice
Conjuncții
subordonatoare:
că, ca să, să, ca…. să, dacă, de,
deoarece, căci, încât, fiindcă.
Pronume
relative:
care, cine, ce, cât, câtă, câți,
câte, cui, cel ce, cei ce, cele ce.
Pronume
nehotărâte:
oricare, oricine, orice, oricui.
Adverbe
relative:
unde, de unde, până unde, când,
de când, până când, cum.
Adverbe
nehotărâte :
oriunde, oricum, oricând.
Ex: Am citit o carte bună.
Importanţă
diferită
S depinde
de R
Legate prin
conjuncţii, pronume,
adverbe.
S R
Pagina ?
59
SINTAXA FRAZEI
Analiza Frazei
7. ALCĂTUIRE SCHEMĂ
Este alcătuită schema raporturilor sintactice
6. ANALIZARE TIPURI şi RAPORTURI
Este analizat felul propoziţiei şi se indică raportul sintactic
5. DELIMITARE şi NUMEROTARE PROPOZIŢII
Propoziţiile sunt delimitate şi numerotate în ordinea în care se
găsesc în text
4. CĂUTARE şi ÎNCERCUIRE ELEMENTE de RELAȚIE
Cuvinte (conjuncţii, pronume, adverbe, adjective) care fac
legătura
între propoziţii
3. IDENTIFICARE VERBE
Verbe Copulative şi Nume Predicative
2. IDENTIFICARE SUBIECTE
Subiect pentru Fiecare Propoziţie.
1. SUBLINIERE VERBE
Verbe la Modurile Personale.
Pagina ?
60
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ (PR)
PR
1 - PP 2 – PR
FUNCŢIE
ÎNDEPLINITĂ
INTRODUSĂ
de
URMEAZĂ
după
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
NUME
PREDICATIV al
altei PROPOZIŢII
din FRAZĂ
În PROPOZIŢIE este
parte de vorbire
În FRAZĂ este
propoziţie
Ex: Casa pare frumoasă. Ex: Casa pare 1/ să fie frumoasă.
2/
expansiune
a fi, a rămâne, a
se face, a ieşi, a
însemna, a părea,
a deveni, a
ajunge, etc
VERBE
COPULATIVE
aflate în
PROPOZIŢIA
REGENTĂ
PRONUME
RELATIVE
NEHOTĂRÂTE
care, cine, ce, câţi, cel (cei)
ce, ceea (cele) ce
oricare, oricine, orice
Ex: Întrebarea este 1/ cine vine.
2/
ADVERBE
RELATIVE
unde, cum, când,
cât, precum, etc.
Ex: Întrebarea este 1/
când ajungem.
2/
CONJUNCŢII
SUBORDONATOARE
că, să, ca … să,
dacă, de
Ex: Întrebarea este 1/ dacă s-a pregătit.
2/
LOCUŢIUNI
CONJUNCŢIONALE
ca şi cum, ca şi când, după
cum
Ex: Să întrebi este 1/ ca şi cum ai interoga.
2/
1 - PP 2 – PR
1 - PP 2 – PR
1 - PP 2 – PR
1 - PP 2 – PR
NU se desparte prin virgulă de REGENTA sa!
De obicei, PR stă după VERBUL COPULATIV din
REGENTĂ
Când se dorește să se scoată în evidență ceva, PR este
aşezată în faţa REGENTEI
Ex: Cum e asta1/ e şi cealaltă.
2
1 - PR 2 – PP /
Pagina ?
61
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ (SB)
SB
1 - SB 2 – PP
FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ
INTRODUSĂ
de
URMEAZĂ după
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
SUBIECT al altei PROPOZIŢII din FRAZĂ
Ex: Harnicul departe ajunge. Ex: Cine este harnic 1/ departe
ajunge.
2/
expansiune
PRONUME
RELATIVE
PRONUME
NEHOTĂRÂTE
CONJUNCŢII
SUBORDONATOARE
ADVERBE RELATIVE
NU SE DESPARTE prin virgulă de REGENTA sa!
SB stă ÎN FATA REGENTEI când
răspunde la întrebarea „CINE?”
Ex: Trebuie 1/ să lucrez.
2/
1 - PP 2 – SB
1 VERBE
PREDICATIVE
IMPERSONALE
a trebui, a părea, a
ajunge, a fi, a rămâne,
a plăcea, a durea
2 VERBE REFLEXIVE
IMPERSONALE
se ştie, se zice, se
aude, se vede, se pare
3 EXPRESII VERBALE
IMPERSONALE
e bine, e rău, e uşor, e
lesne, e de necrezut
4 VERBE LA
DIATEZA PASIVĂ
CU VALOARE
IMPERSONALĂ
e ştiut, e dat, e
interzis, e admis
5 ADVERBE ŞI
LOCUŢIUNI
VERBALE
PREDICATIVE
fireşte, desigur, poate,
negreşit, cu siguranţă,
pesemne, fără îndoială
Ex: Se pare 1/ că nu vine.
2/
Ex: E admis 1/ să foloseşti
ciornă la examen.2/
Ex: E bine 1/ să ştii.
2/
Ex: Desigur 1/ că va reuşi.
2/
Ex: Cui îi e frică
1/ să nu vină.
2/
1 - PP 2 – SB
Ex: Oricui i-am spus 1/
m-a înţeles.
2/
Ex: Nu se ştie 1/
dacă vine.
2/
Ex: Nu e suficient 1/
cât ştii.
2/
SB stă DUPĂ REGENTĂ când
răspunde la întrebarea „CE?”
Ex: Oricui i-am spus 1/
m-a înţeles.
2/
Ex: Trebuie 1/ să
lucrez.
2/
SE DESPARTE prin
virgulă de
REGENTA sa cand:
SB stă ÎN FATA REGENTEI şi este
reluată printr-un pronume
demonstrativ
Ex: Cine a fost cumpănit1/, acela a agonisit.
2 1 - SB 2 – PP /
1 - SB 2 – PP
1 - PP 2 – SB
Pagina ?
62
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ ATRIBUTIVĂ (AT)
AT
FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ
INTRODUSĂ prin
DETERMINĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
ATRIBUT al unui SUBSTANTIV (sau al
înlocuitorului acestuia) aflat în REGENTĂ.
PRONUME
RELATIVE
ADJECTIVE
PRONOMINALE
RELATIVE
CONJUNCŢII
SUBORDONATOARE
ADVERBE
RELATIVE
De obicei, NU SE DESPARTE prin virgulă!
Stă totdeauna după termenul DETERMINAT
Ex: Mergeți înainte voi1/
care cunoașteți calea. 2/
1 - PP 2 – AT
De obicei, INTERCALAT în REGENTĂ
SE DESPARTE
prin virgulă
când aduce o explicație
suplimentară
Un SUBSTANTIV Ex: Fata 1/ care cântă la pian 2/
e sora mea.1/
Un PRONUME
Un NUMERAL Ex: Al doilea 1/ care a câștigat 2/
e colegul meu.1/
în N. și Ac. cu prepoziție / locuțiune
prepozițională
în D. și G. cu prepoziție / locuțiune
prepozițională
Ex: Omul 1/ căruia nu-i place 2/
nu va fi respectat.
1/
Ex: Locul 1/ în jurul căruia sunt flori 2/
este iubit de oameni.1/
Ex: Întrebarea 1/ ce carte cumperi 2/
m—a frământat mult timp.1/
Ex: Își punea întrebarea 1/
dacă va reuși.
2/
Ex: Are haine 1/ cum n-ai mai văzut.
2/
1 - PP 2 – AT
Ex: Mihai Eminescu 1/, care a fost cel mai mare poet român 2/
s-a născut la Ipotești la 15 ianuarie 1850.1/
1 - PP 2 – AT
Pagina ?
63
Ex: Ce ştii tu azi 1/, eu ştiam cu mult înainte . 2/
Ex: Iată
1/ ce spun toţi ceilalţi.
2/
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ DIRECTĂ (CD)
CD
FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ
INTRODUSĂ prin
DETERMINĂ
în REGENTĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
COMPLEMENT DIRECT în FRAZĂ
PRONUME /
ADJECTIVE
PRONOMINALE
RELATIVE
PRONUME /
ADJECTIVE
PRONOMINALE
NEHOTĂRÎTE
CONJUNCŢII
SUBORDONATOARE
LOCUŢIUNE
CONJUNCTIVALĂ
SUBORDONATOARE
Când CD stă DUPĂ REGENTA, NU se desparte prin
virgula
De obicei, CD stă DUPĂ REGENTA
Ex: Am văzut 1/ că ţi-ai notat
datele problemei. 2/
1 - PP 2 – CD
Când se insistă asupra CD, poate să stea ÎNAINTEA
REGENTEI
SE DESPARTE
prin virgulă
când CD stă înaintea
REGENTEI
Un VERB
O LOCUŢIUNE
VERBALĂ
O INTERJECŢIE
Ex: Observ 1/ că te bucuri.
2/
Ex: Maria a auzit 1/ cum că toate s-au
schimbat.
2/
Ex: Ai băgat de seamă
1/
că îi lipsea ceva. 2/
Ex: Profesorul evaluează
1/
pe oricine ştie lecţia.
2/
Ex: Maria a verificat 1/
cine este vinovatul. 2/
1 - PP 2 – CD
1 - CD 2 – PP
Pagina ?
64
Ex: Cum a ajuns acolo1/, eu mă întreb.
2/
Ex: E bine 1/ de cine are noroc. 2/
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ INDIRECTĂ (CI)
CI
FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ
INTRODUSĂ prin
DETERMINĂ
în REGENTĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
COMPLEMENT INDIRECT pe lângă cuvântul
determinat din REGENTĂ
PRONUME /
ADJECTIVE
PRONOMINALE
RELATIVE
PRONUME /
ADJECTIVE
PRONOMINALE
NEHOTĂRÎTE
CONJUNCŢII /
LOCUŢIUNI
CONJUNCȚIONALE
SUBORDONATOARE
ADVERBE RELATIVE
Când CI stă DUPĂ REGENTA, NU se desparte prin
virgula
De obicei, CI stă DUPĂ REGENTA
Ex: Mă gândesc 1/ la ce voi
citi mâine. 2/
1 - PP 2 – CI
Când se doreşte scoaterea în evidenţă, poate să stea
ÎNAINTEA REGENTEI
Când CI stă ÎNAINTEA REGENTEI, nu este
OGLIGATORIE folosirea virgulei
Un VERB – o
LOCUŢIUNE VERBALĂ
Un ADJECTIV
O INTERJECŢIE
Ex: Mă tem 1/ ca nu cumva să greşesc.
2/
Ex: Se gândeşte 1/ unde cum când cât să cheltuiască.
2/
Ex: Sunt fericită
1/ că dansez.
2/
Ex: Se entuziasma 1/
de orice îi spuneai.
2/
1 - CI 2 – PP
Un ADVERB
Ex: E vai 1/ de cine nu are casă.
2/
la D. sau Ac.
precedat de o prepoziţie
la D. sau Ac.
precedat de o prepoziţie
Ex: Dau revista 1/ cui mi-o cere.
2/
1 - PP 2 – CI
Pagina ?
65
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE LOC (CL)
INTRODUSĂ
prin
DETERMINĂ
în REGENTĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
COMPLEMENT
CIRCUMSTANŢIAL
de LOC în frază
ADVERBE
RELATIVE
PRONUME RELATIVE
sau NEHOTĂRÂTE
ADVERBUL
RELATIV ”UNDE”
De obicei, CL stă DUPĂ REGENTA
Ex: A luat-o la sănătoasa 1/ încotro a
văzut.
2/
1 - PP 2 – CL
Poate să stea
un VERB / o
LOCUȚIUNE
VERBALĂ
o INTERJECȚIE
Ex: Se îndrepta 1/ spre oricine venea.
2/
un ADVERB /
o LOCUȚIUNE
ADVERBIALĂ
CL
FUNCŢIE
ÎNDEPLINITĂ
Arată LOCUL în care se petrece
ACŢIUNEA exprimată de verbul din
REGENTĂ
Ex: Merge 1/ oriunde îl trimiți.
2/
INTERCALATĂ în REGENTĂ
ÎNAINTEA REGENTEI
Ex: Hai 1/ unde am zis.
2/
Ex: Am ajuns acolo 1/ unde
erau toți. 2/
De obicei, are în REGENTA
adverbul corelativ ”acolo”
Ex: Unde este ața mai subțire 1/,
acolo se rupe.
2/
1 - PP 2 – CL
Ex: Pe dealuri 1/, unde sunt meri 2/, sunt și pășuni. 1/
cu sau fără prepoziția
”către” sau ”spre”
NU se desparte
prin virgula
când stă ÎNAINTEA REGENTEI și
se insistă asupra CT
când stă DUPĂ REGENTA
SE DESPARTE
prin virgula
când este INTERCALAT în
REGENTĂ
1 - PP 2 – CL
1 – CL 2 - PP
1 - PP 2 – CL
Pagina ?
66
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE TIMP (CT)
INTRODUSĂ
prin
DETERMINĂ
în REGENTĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
COMPLEMENT
CIRCUMSTANŢIAL
de TIMP în frază
ADVERBUL
RELATIV ”CÂND”
ADVERBELE
”CUM” ȘI ”CÂT”
LOCUŢIUNI
CONJUNCȚIONALE
de TIMP
ADVERBUL”CÂND”
NU se desparte
prin virgula
De obicei, CT stă DUPĂ REGENTA
Ex: A vorbit 1/ când l- ai îndrumat.
2/
1 - PP 2 – CT
Poate să stea
Stă ÎNAINTEA REGENTEI, dar nu
se insistă asupra CT
Un VERB / o
LOCUŢIUNE
VERBALĂ
Un ADJECTIV
Ex: Mă vizitează
1/ ori de câte ori vine la țară .
2/
Un ADVERB
singur sau cu prepoziții: de
când, până când …
cu compusele lui: oricând,
orișicând …
Cu sensul de ”îndată ce”,
”cât timp ce”
Ex: Cum ajunge 1/ se așează la
calculator. 2/
CT
FUNCŢIE
ÎNDEPLINITĂ
Arată TIMPUL în care se petrece
ACŢIUNEA exprimată de cuvântul
determinat din REGENTĂ
Ex: Atunci 1/ când vii la noi 2/
e sărbătoare.
1/
Ex: Fericită
1/ când l-a văzut 2/,
i-a sărit în brațe.1/
Ex: Oricând vrea 1/ vine cu bucurie. 2/
1 - CT 2 – PP
1 - CT 2 – PP
1 - PP 2 – CT
Ex: Când nu gândești 1/, atunci vine.
2/
1 - CT 2 – PP
INTERCALATĂ în REGENTĂ
ÎNAINTEA REGENTEI
Stă DUPĂ REGENTA
SE DESPARTE
prin virgula Este INTERCALAT în REGENTĂ și
CT stă înaintea PREDICATULUI
Ex: Fericită
1/ când l-a văzut 2/, i-a sărit în brațe.1 1 - PP 2 – CT /
De obicei, are în REGENTA
adverbul colectiv ”atunci”
Pagina ?
67
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE MOD (CM)
INTRODUSĂ
prin
DETERMINĂ
în REGENTĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
COMPLEMENT
CIRCUMSTANŢIAL
de MOD în frază
ADVERBE
RELATIVE”
LOCUŢIUNI
CONJUNCȚIONALE
SUBORDONATOARE de
MOD
ADVERBUL
RELATIV ”CUM”
De obicei, CM stă DUPĂ REGENTA
Ex: Fuge 1/ cum zboară o pasăre. 2/
1 - PP 2 – CM
Poate să stea și
Un VERB
Un ADJECTIV
Ex: După cum ți-am promis 1/,
plecăm mâine. 2/
Un ADVERB
CM
FUNCŢIE
ÎNDEPLINITĂ
Arată MODUL în care se petrece
ACŢIUNEA exprimată de cuvântul
determinat din REGENTĂ
Ex: Cântă
1/ cât poate de tare. 2/
INTERCALATĂ în REGENTĂ
ÎNAINTEA REGENTEI
Ex: Era harnic 1/ cum e albina.
2/
Ex: A scris frumos1/ precum l-a
învățat mama. 2/
De obicei, are în REGENTA
adverbul corelativ ”așa” sau
”(tot) astfel”
1 - CM 2 – PP
Ex: Cum îți vei așterne 1/, așa
vei dormi.
2/
1 - PP 2 – CM
1 - CM 2 – PP
Ex: După cum ți-am promis 1/, plecăm mâine. 2 1 - CM 2 – PP /
SE DESPARTE prin virgulă dacă
autorul NU o consideră un element
important al frazei
Stă DUPĂ
REGENTA
SE DESPARTE prin virgulă când este
explicația unui complement
circumstanțial de mod
Stă ÎNAINTEA
REGENTEI
SE DESPARTE prin virgulă dacă
REGENTA are UN CORELATIV
Stă
INTERCALATĂ
în REGENTĂ
SE DESPARTE prin virgulă dacă se
afla ÎNAINTEA PREDICATULUI
Pagina ?
68
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE CAUZĂ (CZ)
INTRODUSĂ
prin
DETERMINĂ
în REGENTĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
COMPLEMENT
CIRCUMSTANŢIAL
de CAUZĂ în frază
ADVERBE RELATIVE cu valoare conjuncțională
”CUM”, ”UNDE”
CONJUNCȚII și LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE
DUPĂ REGENTA
Ex: A răcit 1/, pentru că nu a ascultat
de medic. 2
1 / - PP 2 – CZ
Poate să stea
un VERB
un ADJECTIV
Ex: Din cauză că a plouat 1/, s-a rupt digul. 2/
o LOCUȚIUNE
VERBALĂ
CZ
FUNCŢIE
ÎNDEPLINITĂ
Arată CAUZA unei ACŢIUNI sau
ÎNSUȘIRI exprimată de cuvântul
determinat din REGENTĂ
Ex: Cum e înțelept 1/, înțelege tot. 2/
INTERCALATĂ în REGENTĂ
ÎNAINTEA REGENTEI
Indiferent de poziția sa! SE DESPARTE
prin virgula
Ex: Și-a dat seama 1/, fiindcă
a văzut-o. 2/
Ex: Vremea este călduroasă
1/,
deoarece e vară.
2/
1 - CZ 2 – PP
Ex: Fiindcă îl cunosc 1/, îl salut mereu. 2 1 - CZ 2 – PP /
1 - CZ 2 – PP
Acțiunea din CAUZALĂ este realizată
înaintea celei din regentă, acțiunea din
regentă fiind EFECTUL ei.
cauză efect
cauză efect
Pagina ?
69
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE SCOP (CS)
INTRODUSĂ
prin
DETERMINĂ
în REGENTĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
COMPLEMENT
CIRCUMSTANŢIAL
de SCOP în frază
CONJUNCȚII SUBORDONATOARE ”ca să”, ”să”, ”de”
LOCUŢIUNEA CONJUNCȚIONALĂ ”pentru ca să”
Stă DUPĂ
REGENTA
Ex: Merge la școală
1/ ca să învețe.
2/
1 - PP 2 – CS un VERB
o INTERJECȚIE
Ex: Pentru ca să ia examenul 1/, a muncit mult. 2/
o LOCUȚIUNE
VERBALĂ
CS
FUNCŢIE
ÎNDEPLINITĂ
Arată SCOPUL pentru care se
îndeplinește ACȚIUNEA exprimată
de VERBUL determinat din
REGENTĂ
Când e introdusă prin:
”să”, ”ca … să”, ”de”
Stă ÎNAINTEA
REGENTEI
1 - CS 2 – PP
1 - PP 2 – CS
Ex: Mama mi-a adus aminte 1/
ca să nu greșesc.
2/
Ex: Hai 1/ să-ți arăt tabloul . 2/
Ex: Du–te 1/ de vezi.
2/
Când e introdusă prin:
”ca să”, ”pentru ca să”
SE DESPARTE prin virgulă dacă
autorul O CONSIDERĂ UN
ELEMENT IMPORTANT al frazei
Stă DUPĂ
REGENTA
NU SE DESPARTE prin virgulă,
de obicei
Stă ÎNAINTEA
REGENTEI
SE DESPARTE prin
virgulă
Ex: Hai 1/, să-ți arăt premiul . 2 1 - PP 2 – CS /
Pagina ?
70
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ CONDIȚIONALĂ (CDȚ)
INTRODUSĂ
prin
DETERMINĂ
în REGENTĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
COMPLEMENT
CIRCUMSTANŢIAL
CONDIȚIONAL în
frază
CONJUNCȚII SUBORDONATOARE ”dacă”, ”de”, ”să”
LOCUŢIUNEA CONJUNCȚIONALĂ ”în caz că”
Stă DUPĂ REGENTA
Ex: Te chem la noi 1/,
dacă voi avea timp. 2/
1 - PP 2 – CDȚ
un VERB
Ex: În caz că plouă
1/,
să rămâi acasă.
2/
o LOCUȚIUNE VERBALĂ
CDȚ
FUNCŢIE
ÎNDEPLINITĂ
Arată care este CONDIȚIA /
IPOTEZA de a cărei îndeplinire
depinde REALIZAREA ACȚIUNII din
REGENTĂ
Se poate! Rar.
Stă ÎNAINTEA REGENTEI
Ex: De vii 1/ să mă suni.
2/
De obicei!
SE DESPARTE prin virgulă de REGENTĂ
Ex: Vei ști 1/, dacă vei munci.
2/
Ex: Dacă mi-ai citi mai rar 1/,
mi-aș da seama de greșeală.
2/
1 – CDȚ 2 – PP
1 – CDȚ 2 – PP
1 – CDȚ 2 – PP
JUXTAPUNERE. RAR!
Ex: Ai ceva de spus 1/, spune.
2 1 – CDȚ 2 – PP /
1 - PP 2 – CDȚ
Pagina ?
71
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ CONCESIVĂ (CV)
INTRODUSĂ
prin
DETERMINĂ
în REGENTĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
COMPLEMENT
CIRCUMSTANŢIAL
CONCESIV în frază
CONJUNCȚII SUBORDONATOARE
”dacă”, ”deși”, ”să”, ”că”, ”de”
LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE
”cu toate că”, ”chiar dacă”, ”chit că”, etc
Stă DUPĂ REGENTA
Ex: Hai 1/, deși e târziu.
2 1 - PP 2 – CV /
un VERB
Ex: Chit că e vară
1/,
vremea e friguroasă.
2/
o LOCUȚIUNE VERBALĂ
CV
FUNCŢIE
ÎNDEPLINITĂ
Arată ÎMPREJURAREA care ar putea
împiedica REALIZAREA ACȚIUNII
din REGENTĂ, dar NU o împiedică.
Stă ÎNAINTEA REGENTEI
Ex: Deși a mâncat 1/,
visează la cartofi prăjiți. 2/
SE DESPARTE prin virgulă de REGENTĂ
Ex: Deși are multe probleme 1/,
e optimist.
2/
1 – CV 2 – PP
JUXTAPUNERE. RAR!
Ex: Supără-te 1/, tot plec.
2/
un ADJECTIV
o INTERJECȚIE
Ex: Deși este obosit 1/,
mai lucrează încă.
2/
Ex: Și-a adus aminte de mine 1/, cu toate că nu
ne-am văzut de mult timp. 2/
1 – CV 2 – PP
1 – CV 2 – PP
1 – CV 2 – PP
ADVERBUL corelativ
”totuși”, ”tot”
au în
REGENTĂ
LOCUȚIUNEA ADVERBIALĂ
”cu toate acestea”
Ex: Chiar dacă am alergat 1/, cu
toate acestea am întârziat.
2/
Ex: Deși zâmbește 1/,
totuși ește îngrijorat.
2/
1 – CV 2 – PP
Ex: Deși am fost acolo1/, nu am vizitat-o . 2 1 – CV 2 – PP /
1 – CV 2 – PP
1 – PP 2 – CV
Pagina ?
72
SINTAXA FRAZEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ CONSECUTIVĂ (CNS)
INTRODUSĂ
prin
DETERMINĂ
în REGENTĂ
TOPICĂ
PUNCTUAŢIE
COMPLEMENT
CIRCUMSTANŢIAL
CONSECUTIV în frază
CONJUNCȚII SUBORDONATOARE
”încât”, ”să”, ”că”, ”de”
LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE
”încât să”, ”așa că”, ”cât să”, etc
Stă DUPĂ REGENTA
Ex: E așa de frumoasă
1/,
încât nu-ți poți imagina . 2/
un VERB
o LOCUȚIUNE
VERBALĂ
CNS
FUNCŢIE
ÎNDEPLINITĂ
Exprimă CONSECINȚA /
URMAREA unei ACȚIUNI
din REGENTĂ
SE DESPARTE prin virgulă de REGENTĂ
Ex: A scris așa de urât 1/,
încât nu înțelegi.
2/
1 – PP 2 – CNS
un ADJECTIV
un ADJECTIV
Ex: Minte 1/ de îngheață apele. 2/
Ex: A luat-o la sănătoasa 1/,
că nu s-a mai văzut.
2/
ADVERBUL corelativ
”așa”, ”atât (de)”, ”astfel”
au în
REGENTĂ
Ex: Va face astfel 1/, încât să fie recunoscut.
2/
Ex: A alergat atât de repede 1/,
încât nu l-am prins.
2/
Ex: A fost foarte atent 1/, așa că a înțeles totul. 2 1 – PP 2 –
CNS /
1 – PP 2 – CNS
1 – PP 2 – CNS
1 – PP 2 – CNS Ex: Vorbește 1/, încât nu-l poți urmări.
2/
Pagina ?
73
Pagina ?
74
ANACOLUTUL
Pagina ?
75 Asociația Română pentru Copii Dislexici Asociația București
pentru Copii Dislexici
Bibliografie
1. Vasilica Zegreanu, Limba Romană: Memorator pentru clasele 5-8,
Editura
Booklet, București, 2015
2. Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române cu o
culegere de
exerciţii, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983
3. Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sânmihăianu, Limba
Română,
Manual pentru clasa a V-a, a VI-a, VII-a, VIII-a, Editura
Humanitas
Educaţional.
ISBN 978-973-0-29031-8
Greșeli:
Hărţile Mentale poate fi utilizate --> Hărţile Mentale pot fi utilizate